A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
În pregătirea expoziției A.F.R.O.N.T, am trecut cu o parte din curatori prin definițiile lor personale asupra a ce înseamnă Hip Hop, primele momente pe care și le amintesc din copilărie și botezul lor în Hip Hop.
Ediția a doua a programului FRAME10 este curatoriată de Mihai Mihalcea, coregraf, director de programe și proiecte CNDB, care ne trece mai jos printr-un mic rollercoaster al evoluției artelor performative în București.
★★★★★☆☆☆☆☆
Vânătoarea jonglează cu o acuzație de abuz sexual, al unui educator asupra unei fetițe, dar de la început, de când copila spune povestea, spectatorii știu că ea este falsă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Un road movie de consum ușor intelectual, despre maturizare și motoreta Mobra, „Horia” e genul de film de care are multă nevoie cinematografia românească.
Preocupată de trenduri, dar și de a le contesta, precum și de plastica materialului vestimentar, tânăra artistă Adriana Preda își expune preocupările în expoziția „The Opportunity Passed in Less Than a Minute”.
Citește un fragment dintr-un roman de debut despre cum e să-ți schimbi viața în București.
Cum se uită filosoful Isaiah Berlin la originile romantismului și ce putem învăța noi de aici.
Citiți un fragment din „Elogiu eșecului”, una dintre cele mai revelatoare cărți de filosofie din ultimii ani, în care Costică Brădățan arată cum eșecul poate deveni o unealtă în viețile noastre.
Citește un fragment din cel mai nou roman al lui Elif Shafak, „Insula copacilor dispăruți”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Éric Toledano și Olivier Nakache se agață în noul lor „Une année difficile”/„Un an dificil” de una dintre cele mai urgente cauze politice: climatul. Rezultatul vorbește mai mult despre neputințele genului decât despre happy end.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Noii cititori se întreabă ce se pierde și ce se câștigă la o adaptare cinematografică sau ce are literatura în plus sau în minus față de film.
Într-un sat din Hunedoara, o fostă restauratoare și apoi liderul departamentului de conservare a textilelor de la The Metropolitan Museum of Art, unul dintre cele mai celebre muzee din lume, aflat la New York, aduce și conservă obiecte textile din toată lumea.
Documentarele selectate pentru ediția curentă a festivalului de film și drepturile omului reflectă tensiunea dintre individual și colectiv și vorbesc despre solidaritate și empatie, într-o lume în care crizele de tot felul se succed cu din ce în ce mai mare repeziciune.
Citește un fragment din debutul Mihaelei Buruiană, un volum de proze scurte despre generații și intersecții, despre maturizare, dragoste și viață.
O călătorie fantastică în viața unui personaj care a făcut o pasiune pentru a aștepta sfârșitul școlii. Din șopronul vecinilor, până în amfiteatrele Universității din Timișoara, unde găsește ușa secretă spre holurile Universității Warwick, bântuit de underground-ul academic care plănuia revoluții.
Câteva posibile răspunsuri la întrebarea: „Putem să disociem o operă de autorul ei?”
Cele două spectacole create de Gabriel Sandu, Adrenalina și, împreună cu Elena Morar, 10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia, au o strânsă conexiune.
O listă scurtă cu nume din secole și părți ale lumii diferite care scoate în față artiste care merită cunoscute mai bine.
★★★★★☆☆☆☆☆
Între alegorie a pandemiei și examinare de laborator a violenței sociale, „Să moară Vincent!” reușește să fie mai mult decât un gând abstract pus în imagini. Pe urmele unui erou agresat de toți semenii, filmul găsește salvarea într-o improbabilă poveste de iubire.
Artiști, profesori, cercetători și alți specialiști din Occident care critică acțiunile Israelului au parte de represalii din partea instituțiilor cu care colaborează. Am vorbit despre consecințele poziționării lor cu un profesor din Israel, un poet palestinian, un antropolog din Australia și cercetător la Max Planck Society, o scriitoare bosniacă și un scriitor vietnamez.
Citește un fragment dintr-un roman tulburător despre foamete.
Am stat de vorbă cu fotograful britanic afiliat Magnum Photos Stuart Franklin, despre adevăr, etică și cum ne uităm la natură. Mi-a zis că lui nu-i place deloc imaginea care l-a făcut celebru.
O plimbare prin parcuri bucureștene alături de Cristian Mihai, birdwatcher și fotograf de natură. Cristian a realizat o splendidă arhivă a vieții sălbatice care coabitează cu bucureștenii. A început în era comunistă, trecând prin interminabila tranziție neo-liberală și își continuă documentarea și astăzi.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
