Recomandări / Jurnalism
10 ani de Scena9 în 50 de materiale
Scena9
O arhivă inevitabil subiectivă a ultimului deceniu, în reportaje, eseuri, analize, micro-documentare, fotografii și ilustrații.
O arhivă inevitabil subiectivă a ultimului deceniu, în reportaje, eseuri, analize, micro-documentare, fotografii și ilustrații.
De vorbă cu doi dintre artiștii noștri contemporani preferați, despre desen, publicitate, mâncare și grădinărit. (Și un pic despre pandemie.)
Sorina Vazelina a făcut un tur de forţă la patru târguri de carte din Leipzig şi apoi l-a ilustrat pentru noi.
Cartea ilustratoarei Sorina Vazelina despre ce lumea bătrânilor a fost premiată de curând la concursul „Cele mai frumoase cărți.”
Librăria Anthony Frost s-a dat peste cap și s-a redeschis la finalul anului trecut sub forma Cărturești & friends. Prilej de discuții cu librarul-șef Vlad Niculescu despre cărți și alți prieteni.
O listă care arată cât de bogată e literatura în benzi desenate: de la titluri clasice (chiar și-un Premiu Pulitzer), la experimente nou-nouțe, de la suprarealism, la ficțiune pe teme dureroase.
Ne întoarcem spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și, împreună cu o familie de șvabi din vestul țării, pornim în căutarea unui refugiu și, mai apoi, în căutarea unui „acasă” mereu în schimbare.
O bandă desenată care-ți stârnește curiozitatea față de oamenii pe lângă care treci zilnic fără să-i observi.
Am invitat-o pe ilustratoarea Sorina Vazelina să-l deseneze pe 2016, cu bune și cu rele.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
La începutul anilor '50, zeci de mii de oameni considerați „elemente periculoase” au fost deportați de comuniști din vestul țării, spre câmpia Bărăganului. Petronela Tămaș avea patru ani când a fost deportată.
Lena Constante a fost o artistă care și-a întipărit viziunea în cărți pentru copii, marionete pentru spectacole de teatru, picturi, tapițerii, volume de memorialistică. Într-un moment istoric tensionat, ilustratoarea Sorina Vazelina aduce la lumină câteva pasaje din „Evadarea tăcută. 3.000 de zile singură în închisorile din România”, volumul de memorii al artistei despre anii petrecuți în detenție la jumătatea secolului trecut, fără niciun contact cu lumea.
6 artiști vizuali au făcut câte un logo pentru capitală, pornind de la indicațiile concursului organizat de Primăria Generală.
Câțiva dintre cei mai mișto ilustratori români și-au pus munca pe tarabe. S-ar putea să-i găsiți pe Arthur Verona în fiecare lună.
21 dintre cei mai buni jurnaliști din România, nominalizați anul ăsta la Premiile Superscrieri, îți spun care a fost cel mai bun sfat pe care l-au primit legat de meseria lor.
Am ilustrat 7 zile din jurnalul lui Emil Cioran, pe care vă invităm să le colorați. Aviz nihiliștilor.
La 109 de ani, lucrarea lui Brâncuși are o poveste încâlcită. Am rezumat-o în 22 de desene, ca s-o înțelegem mai bine.
O bandă desenată în care poveștile trecătorilor scot la lumină tot felul de straturi pierdute ale Bucureștiului.
Am făcut un experiment: am făcut noapte albă ca să ne uităm la Oscaruri și să vedem dacă mai au ceva de zis în 2017, anul 1 d.Trump.
După 9 ani și-un pic, s-a închis „Anthony Frost”, una dintre cele mai minunate librării din țară. Cititorii îi trimit câteva depeșe de despărțire.
Despre lucrurile mici și mijlocii care ne scot din minți și din pepeni și pe care ar fi bine să le exorcizăm.
Răspund 5 ilustratoare din expoziția „Fete de fete”. Cu imagini și cuvinte.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
Am încercat să înțelegem ce înseamnă pentru lucrătorii din sectorul independent mult hulitul Cod Fiscal pregătit pentru 2018.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.