Media&digital / Femei
8 clișee sexiste din publicitate
Andrei Pungovschi, Ema Prisca
Cât e de sexistă publicitatea românească? La fel ca societatea din care provine și ca aluatul de profesioniști care o produce.
Cât e de sexistă publicitatea românească? La fel ca societatea din care provine și ca aluatul de profesioniști care o produce.
Am urmărit câteva săptămâni o serie de conturi de Instagram și un chat privat care găzduiesc revenge porn și pornografie infantilă. Pe timp de pandemie, rețelele sociale răspund cu întârziere adolescentelor care cad victime.
Ca să te joci online cu alții, în autoizolare, nu doar că nu trebuie să ieși din casă, dar nici măcar nu e musai să pui un tricou pe tine.
Pandemia vine la pachet cu un torent de informații false, care au acum un impact direct asupra sănătății publice. Ce soluții avem la îndemână și ce probleme ridică ele?
Am selectat câteva dintre podcasturile noastre preferate de anul ăsta.
Presa are deja încetățenit obiceiul de a delânge periodic că „românii nu consumă cultură.” Dar dacă am privi și altfel, pentru a scăpa de false lamentări?
O parte din arhiva etnologică a Muzeului Țăranului Român poate fi acum privită și ascultată online pe platforma Rețelele Privirii.
Un filosof și un medic discută unele dintre cele mai complicate probleme pe care le pune pe masă transumanismul.
Un chimist premiat cu Nobel analizează câteva scenarii posibile despre viitorul inteligenței artificiale.
Astăzi, oamenii nu numai că acceptă să creadă în tot felul de aberații, dar sunt atât de atașați de convingerile lor, spune profesorul american Tom Nichols.
Două prietene au înființat un muzeul virtual care îți adăpostește trăirile cele mai intime.
Rețelele sociale încep să interzică discursuri anti-vacciniste și extremiste, dar odată cu dorința de a preveni răul, sacrifică și părți importante din dreptul legitim la libera exprimare.
Internetul, așa cum l-ai cunoscut, riscă să devină un rai al cenzurii și al șarlatanilor. Uniunea Europeană vrea să pună o etichetă de preț pe link-uri și să filtreze automat tot ce postezi pe net.
Am săpat prin arhive ca să aflu cum se scria despre sex în presa anilor '90.
Internetul se strecoară și în cele mai intime momente ale zilei, poate singurele clipe ce ni se par de neatins: cele ale visării.
Mi-am dat seama că rețeaua îmi dădea mie un sens al prezenței și al faptului că exist și nu invers, nu eu dădeam notificări lumii, ci lumea îmi dădea mie notificare că exist.
Am fost la Culturii Naționale, la lansarea unei aplicații cu „poetul nepereche”. În loc de aplicație, am primit însă trei ore de discursuri naționaliste.
Continuăm seria de lecții ideale pentru clasele de liceu cu ora de educație media. Hai să vorbim despre fakenews, copii!
Traversăm o epocă de aur a serialelor TV, care ar juca în lumea de azi rolul jucat în secolul al XIX-lea de romanele publicate în foileton.
M-am uitat la TV ca să înțeleg ce n-am trăit pe viu și am reperat câteva direcții de interpretare a violenței.
Partidele politice din România s-au înțeles asupra unui lucru: „asistații sociali” sunt o problemă care trebuie rezolvată.
Căutăm jurnalist cu care să scoatem de sub preș problema alcoolismului, unul dintre tabuurile societății în care trăim.
În ultimele 730 de zile s-a trudit în mica noastră redacție, deși n-am simțit mereu că-i tocmai muncă.
Am dat o tură prin emisiunile ezoterice din prime-time și-am ieșit de-acolo cu datorii karmice care se vor stinge abia după a noua mea reîncarnare.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.