Sănătatea muzicienilor e mai precară decât crezi. Oamenii care te bucură prin muzică ascund boli profesionale, dureri și anxietăți.
La proiectul Opus Noisy, o serie de evenimente unde se întrepătrund diferite genuri muzicale și alte arte: un recital de pian în dialog cu o voce AI, videomapping, artă mobilă pe catwalk, sau deschideri către jazz-flamenco și dans contemporan.
În luna octombrie a anului trecut s-a stins din viață muzicianul Mircea Tiberian. Moștenirea lui rămâne în urmă în muzică, în literatura de specialitate, în studenții pe care i-a format, dar mai ales în modul în care i-a schimbat pe oamenii din jurul lui. Descoperă-l în ipostază de muzician, pianist, profesor, mentor, prieten, soț sau tată.
Povestea lumii muzicale a lui Roman Vlad, compozitorul român care a creat „o muzică diavolească” perfectă pentru a explora sufletul uman și capcanele în care acesta poate să cadă.
Anul acesta lumea muzicală l-a pierdut pe Costin Miereanu, un compozitor și muzicolog de origine română, a cărui operă a traversat granițele artei instrumentale, explorând sound-ul electroacustic. Citește un dialog cu partenera sa de viață.
„Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului” aduce în prim-plan trei personalități marcante ale pianisticii românești: Dinu Lipatti, Mîndru Katz și Radu Lupu. Evenimentul propune o întâlnire între artă și istorie, între memoria celor trei artiști forțați să plece din România și prezentul celor care îi redescoperă astăzi.
Cum ne amintim de George Enescu, cel mai important muzician român al secolului XX.
Pierre Boulez, unul dintre cei mai importanți muzicieni ai secolelor XX și XXI. Dirijor, compozitor de avangardă, teoretician și pianist, dar și fondator al unor instituții de prestigiu, artistul a redefinit modul în care gândim astăzi muzica contemporană.
Maurice Ravel compozitorul care a dat naștere lucrării devenită una dintre cele mai cunoscute creații sonore ale istoriei occidentale moderne.
Dmitri Șostakovici este unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului 20. Descoperă-i viața și muzica.
Două expoziții pariziene îți arată cum se îmbină muzica cu celelalte arte.
Cum poate o compoziție să meargă dincolo de funcția unei coloane sonore tradiționale, revelând sensuri ascunse.
Casa Memorială „Dinu Lipatti”, a fost listată la vânzare pe platforma de anunțuri imobiliare Storia. O mână de artiști, jurnaliști, muzicieni și activiști au protestat împotriva deciziei.
Cine este Dinu Lipatti și de ce pare mai apreciat în străinătate decât în țara natală?
O operă de artă care îmbină tipurile de limbaj și care creează o experiență personală, volatilă și unică.
Ce rămâne în urmă după moartea Sofiei Gubaidulina, una dintre cele mai importante compozitoare ale secolului XX.
Trei tinere compozitoare vorbesc despre cum e să fie femeie într-o lume încă patriarhală, muzica lor și dorințele lor pentru lumea artistică.
Classix Festival, o ocazie pentru descoperi ce ne spune muzica despre bucurie și tristețe.
Cinci tablouri sonore înfăptuite de unii dintre cei mai renumiţi şi înzestraţi pianişti ai secolului trecut.
Cronica unui spectacol fascinant despre oglinzi.
Doi compozitori din spațiul estic european se uită la unele dintre cele mai mari tragedii din istoria omenirii.
Pianistul și țambalistul Cătălin Răducanu propune o călătorie muzicală care „sparge barierele culturale, sociale și etnice”.
Citește un interviu cu pianistul Daniel Petrică Ciobanu despre #SHARPclassics, o serie de concerte la București în spații neconvenționale în care muzica clasică nu-și găsește, de regulă, locul.
Un documentar despre compozitorii Iancu Dumitrescu și Ana-Maria Avram, reprezentanți ai avangardei muzicale autohtone, ridică întrebarea: „Trebuie să renunțe creatorul la propriile idealuri pentru a vorbi prin arta sa unei mase mari de oameni?”.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
