În lume / Coronavirus
Ziua în care s-a închis cinematograful
Oana Țenter
Colegii care n-au fost pe tură îmi scriu: „Cum a fost? Aș vrea să fi fost acolo.” În autobuz, postez un scurt clip cu mesajul de pe cinema: „Stay safe and see you soon.”
Colegii care n-au fost pe tură îmi scriu: „Cum a fost? Aș vrea să fi fost acolo.” În autobuz, postez un scurt clip cu mesajul de pe cinema: „Stay safe and see you soon.”
De când CO-VID a înghițit lumea, viața în spațiile publice s-a oprit, iar unele dintre cele mai afectate categorii profesionale sunt artiștii și lucrătorii culturali, oricum aflați în luptă cu precaritatea. Cum se descurcă și ce soluții au?
„Mă consideram o fire rațională și circumspectă, care reușea să evite isteria chiar și în situații limită.”
Am vrut să înțelegem cum se simte viața în izolare pentru cei vârstnici și am stat de vorbă la telefon cu zece persoane din București și din țară.
Încă o săptămână de stat acasă, dar totuși atâtea lucruri de ascultat, văzut și simțit online: un super album nou, filme de ficțiune și documentare, spectacole de teatru și circ.
Am stat de vorbă cu Kenizé Mourad, o scriitoare cu câteva decenii de experiență de reporter în Orientul Mijlociu, despre romanul în care vorbește despre contrastele Pakistanului de azi.
S-au împlinit 28 de ani de când a murit Serge Daney, condei strălucit și povestaș seducător. Ocazie de a le trece în revistă câteva dintre mizele esențiale ale gândirii sale.
De anul ăsta, o facultate de la Universitatea din București oferă un curs de studii culturale despre jocurile video. Dar care e legătura dintre identitatea culturală și gaming?
Aleksandar Hemon, unul dintre cei mai tandri și lucizi scriitori ai momentului, își adună câteva capitole din povestea de viață într-un dublu volum de memorii.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
Ieri, 31 august, a fost Ziua Limbii Române. Cum multe instituții de cultură au anunțat că vor transmite online diverse evenimente, am fost curios să văd arată o astfel de sărbătoare în mediul virtual.
Astăzi se deschid școlile într-o atmosferă de neliniște și îngrijorare. Am căutat în literatura română câteva cărți care să vorbească despre școala din alte timpuri, nu neapărat mai fericite.
Citește un fragment din cea mai nouă carte a Elenei Ferrante, proaspăt apărută într-o colecție nou-nouță.
O carte despre avorturile din România comunistă, cu atât mai importantă acum, când Polonia se apropie de același scenariu.
A mai început o săptămână de toamnă pe care o dregem cu expoziții, discuții online și filme.
După cinci ani agitați, America are un nou președinte. Va reuși Biden să dezvrăjească SUA de iluzia minciunilor țesute de Trump?
Ce a rămas de (re)citit la finalul anului pandemic? Am pregătit o listă cu unele dintre cele mai importante articole pe care le-am scris anul ăsta.
Citește șapte strofe din poeme semnate de Gabriela Firea, Miron Cozma, Traian Băsescu, Valeriu Argăseală, Radu Vasile, Marius Tucă și Varujan Vosganian.
În miezul primei luni din an, am pregătit o listă cu cele mai proaspete descoperiri cu care să-ți umpli timpul liber.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Pretend It’s a City”, noul show imaginat de Scorsese pentru Netflix, nu-i vreo propunere ambițioasă de cinema, dar are meritul de a ne lăsa ore bune în compania unei scriitoare, lucru care trebuie mereu salutat.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Hamnet” este inspirat din viața lui William Shakespeare, dar numele „Shakespeare” nu apare deloc de-a lungul romanului.
Anul literar 2021 este bogat în cifre rotunde. Le-am trecut în revistă pe cele mai importante.
Am stat de vorbă cu regizorul haitian al unei noi serii documentare de pe HBO, „Exterminarea brutelor”, care-ți arată că lumea noastră e construită pe cadavre de culoare.
Pentru prima săptămână de vară, am pus laolaltă un program prin care să ne reobișnuim încet, încet cu bunele obiceiuri culturale de dinainte de pandemie.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.