Carte / Jurnal
Manuscrisul obscur așteaptă ochiul limpede. Un Mihail Sebastian inedit de aproape o sută de ani
Teodora Dumitru
Ce informații noi aduce un jurnal până acum inedit și cum schimbă el fața cercetării operei lui Mihail Sebastian?
Ce informații noi aduce un jurnal până acum inedit și cum schimbă el fața cercetării operei lui Mihail Sebastian?
„Sunt sigură că n-am citit pe nicăieri partea asta. Nici asta”. Așa mi-am dat seama că e posibil să fi făcut o descoperire.
Mihail Sebastian face foarte bine. „De două mii de ani” a fost publicat de curând în colecția Modern Classics de la Penguin.
Romanul lui Lionel Duroy e scris din perspectiva unei iubite ficționale a lui Mihail Sebastian, care își pune pe hârtie amintirile după moartea scriitorului.
Când „redescoperirea” e, de jure și de facto, „descoperire”.
La nici o săptămână după protestul AUR la București, mă gândesc că se subînțelege de ce am simțit nevoia să încropesc această listă, chiar dacă este sumară și incompletă.
„București 41 tur-retur” nu este un spectacol de teatru clasic, dar e o lecție foarte bună de istorie uitată.
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
În sectorul 5, unde sărăcia e la ordinea zilei, primăria a dat 280.000 de euro unei firme de publicitate din Slobozia, ca să aniverseze Mica Unire cu fasole, cârnați și geto-daci.
De ce ar mai ține astăzi cineva un jurnal în afara celui deja prezent pe Facebook? Cam ăsta era, în linii mari, cinismul cu care așteptam jurnalul lui Radu Vancu.
Tatiana Niculescu scrie despre Coroană, Biserică și mișcarea legionară. Cea mai recentă biografie publicată de ea poate fi văzută ca o sinteză a cărților anterioare.
Un reportaj realizat la Mărțișor despre Tudor Arghezi - poetul, prozatorul, gazetarul, călugărul, motociclistul și delegatul de mahala.
În epoca Facebook, toți ținem jurnale - dar care sunt cele mai expresive jurnale din cultura română?
Pe 27 ianuarie a fost Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, așa că am întocmit o listă de cărți scrise pe marginea acestui eveniment traumatic al secolului trecut.
Radu Cosașu, unul dintre cei mai mari scriitori contemporani, a împlinit de curând 90 de ani. Îl sărbătorim prin acest șotron alfabetic.
Trecem în revistă pe fast-forward tradiția întinsă și, până de curând, covârșitor negativă, a tematicii LGBT în literatura română.
Am stat de vorbă cu criticul & cercetătorul Mihai Iovănel despre ce înseamnă să concepi o istorie a literaturii române contemporane, despre rolul și greutățile ei, despre subiectivitate și ideologie.
În documentarul „Ieșirea trenurilor din gară”, cineastul Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă sapă în groapa comună a istoriei, de unde se întorc cu puțină lumină pentru victimele Pogromului de la Iași. Vedeți acest film.
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
Citește un fragment din „Exportaţii” de Sonia Devillers, un volum despre evreii vânduți de statul roman și istoriile lor nespuse.
Am vorbit cu scriitorul care face umor la „Cațavencii” și am scris împreună despre el, inspirați de „Extraconjugal”, romanul pe care l-a publicat recent la Polirom.
Street Delivery, muzică lăutărească, discuții serioase despre asasinate politice și geografii personale.
O galerie virtuală cu opt momente emblematice din ultimii ani, pe care am vrea să le vedem într-o istorie performativă a politicii românești.
7 momente culese din clasici și contemporani ai literaturii române, în care poporul a ieșit în stradă.
Câtă emoție și câtă rațiune încap în lumile non-umane? La ce e bună agresivitatea și ce forme capătă ea în societățile noastre?
Un porc își găsește tradiționalul sfârșit în al șaptelea text al seriei „Scriitori și animale”, scris de Mihai Duțescu.
Dacă animalele sunt ca pietrele, atunci le putem arunca într-un morman pe care putem călca. Dacă totuși nu sunt, atunci ne aflăm în fața unei dileme morale serioase.
Medicul veterinar care a fondat Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice din apropierea Bucureștiului vorbește despre munca lor și despre cum nu mereu e recomandat să ne credem salvatorii animalelor.
Timp de aproape un an am lucrat la o serie video-documentară despre relațiile noastre cu animalele. M-a interesat să aflu cât loc ocupă animalele în viața noastră, ce roluri le-am alocat, care e impactul civilizației sapiens asupra lor și cum putem reclădi legăturile bazate pe respect dintre noi și restul animalelor non-umane.