Viață&co / Coronavirus
Suntem cu toții la fel de vulnerabili în fața lui COVID-19?
Mihaela Frunză
Desigur, suntem cu toții vulnerabili în fața bolii, însă această vulnerabilitate este sporită pentru anumite categorii sociale sau etnice.
Desigur, suntem cu toții vulnerabili în fața bolii, însă această vulnerabilitate este sporită pentru anumite categorii sociale sau etnice.
Odată cu carantina, am început să țin un jurnal din text și imagini și să le fac portrete câtorva prieteni, aflați și ei în izolare. Chiar dacă am păstrat distanța, fotografia mi-a dat ocazia să mă mai văd cu oameni.
Cum vede efectele pandemiei un psihanalist aflat într-o metropolă de la celălalt capăt al lumii, sub regim autoritar?
Dintr-o peșteră de babă-nghețată-ntr-un text de Daniil Harms, văd cum viața merge înainte, de cele mai multe ori cu ajutorul oamenilor neobservați, care suspendă temporar dilatarea terorii.
Sándor Zsigmond Papp povestește cum a rămas izolat fără familie la Malaga, în timpul pandemiei COVID-19.
Planul statului român pentru lupta împotriva pandemiei a lăsat milioane de oameni pe dinafară. Printre ei, și femeile însărcinate.
Am vrut să înțelegem cum se simte viața în izolare pentru cei vârstnici și am stat de vorbă la telefon cu zece persoane din București și din țară.
De când sunt eu în viaţă, n-a fost niciodată nimic mai important de descoperit decât vaccinul anti-COVID-19. Dar tot noi suntem de vină că nu avem deja un vaccin.
Am stat de vorbă cu Ana Rădulescu, umărul de încredere al serviciilor sociale din România, ca să aflu cum fac față meseriei asistenții sociali, pe timp de pandemie.
Valoarea solidarității oferă o busolă morală într-o lume care ne pune din ce în ce mai mult pe toți în aceeași barcă.
Un profesor român din Suedia explică situația școlilor deschise.
Mihai Tiță a pus la cale un playlist românesc despre momentele complicate prin care trecem.
Am stat de vorbă cu Adrian Haidu, profesor român din China, despre efectele distanțării sociale și despre transformările care au loc în educația online.
Colegii care n-au fost pe tură îmi scriu: „Cum a fost? Aș vrea să fi fost acolo.” În autobuz, postez un scurt clip cu mesajul de pe cinema: „Stay safe and see you soon.”
Pentru micii fermieri care au afaceri cu flori, coronavirusul a însemnat vânzări prăbușite spre zero.
Afară e risc de coronavirus, înăuntru e izolare. Ce să facem?
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
Criza globală i-a împins pe curieri în rândul celor mai expuse meserii din lume. Cum fac față curierii români care lucrează într-una dintre țările cele mai afectate de pandemie?
„Mă simt abandonat și de statul român și de statul austriac”, spune Marinel Dăgădiță, unul dintre cei aproape 40.000 de îngrijitori români din Austria. Am stat de vorbă cu Marinel despre cum îi afectează pandemia pe el și colegii lui.
Prima lecţie stoică e, atunci, chiar aceasta: să înţelegem ce stă cu adevărat în puterea noastră să facem, în fiecare situaţie de viaţă.
Mai mulți antropologi, sociologi, politologi, psihologi și jurnaliști vorbesc despre recentele transformări globale și despre efectele extramedicale ale pandemiei de COVID-19.i
Știi Monumentul Eroilor Sanitari? E pentru personalul medical care a murit în timpul gripei spaniole.
În vremea pandemiei, Ministerul Muncii ne recomandă să lucrăm de acasă. Am stat de vorbă cu câțiva dintre cei puțini care-și permit să-și mute biroul în spațiul privat.
Pe când oamenii au început să se retragă în case, am luat la pas Bucureștiul ca să-l văd cum se schimbă.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.