Istorie / Documentar
Licu Nemuritorul
Ionuț Dulămiță
La 94 de ani, personajul principal din documentarul „Licu, o poveste românească” spune că dacă îți trăiești viața numai cu bunătate, „natura te ajută fără să vrei, te împinge de la spate.”
La 94 de ani, personajul principal din documentarul „Licu, o poveste românească” spune că dacă îți trăiești viața numai cu bunătate, „natura te ajută fără să vrei, te împinge de la spate.”
O incursiune în primul deceniu de după Marea Unire pentru a-i găsi pe aceia cărora marile evenimente de acum 100 de ani le-au schimbat viețile în bine sau în rău.
Despre implicarea femeilor în Marea Unire din 1918 în limitele impuse de o cultură politică rezervată bărbaților.
Am mers prin satele din Timiș, Arad și Caraș-Severin să căutam povești despre primul val de emigrație românească.
Cum a mers recunoașterea internațională a Marii Uniri și cui trebuie să-i mulțumim pentru ea?
Am vorbit cu câțiva dintre oamenii care au pus pe picioare cea mai mare mișcare civică din România post-’90.
În care aflăm cum s-a făcut unirea unei părți din Banatul istoric cu România.
În „Viața mea ca spioană”, cercetătoarea Katherine Verdery se descoperă pe sine prin ochii Securității românești, ca și cum ar fi „Omul dedublat” al lui Dostoievski.
Am fost la o conferință despre masacrul evreilor la Odessa - un episod din istoria României în al Doilea Război Mondial de care ne ferim să ne-aducem aminte.
Din care aflăm despre campania armatei române în Ungaria și cum a folosit ea la consolidarea Unirii.
Astăzi începe campionatul mondial din Rusia. Cu ocazia asta, am găsit un Socrate(s) care s-a luptat, și pe teren, și în afara lui, cu dictatura din Brazilia.
Din care aflăm despre avantajele și dezavantajele României în privința Unirii, la Conferința de Pace de la Paris (1919).
Care era statutul femeilor în societatea românească la 1918? Care a fost contribuția lor la Primul Război Mondial?
Din care aflăm cum s-a desfășurat adunarea națională de la Alba Iulia și cum s-au derulat evenimentele din Transilvania la intrarea în anul 1919.
Din care aflăm despre gâlceava românilor ardeleni și bănățeni cu guvernul maghiar în zilele târzii de toamnă ale anului 1918.
Din care aflăm de ce România Mare a ajuns să includă o Bucovină mai mare, poate, decât era cazul.
În care aflăm care au fost primele consecințe ale crizei austro-ungare pentru românii din Bucovina, Transilvania și Banat.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
Un istoric elvețian mi-a spus ce nu știam despre Zelea Codreanu.
Din care aflăm cum și-a pierdut Basarabia autonomia în cadrul României Mari.
O expoziție din Bucureşti ne întoarce în anii ’20-’30, când antropologia fizică analiza trăsăturile biologice ale oamenilor pentru a defini identitatea naţională românească.
Azi, episodul patru, din care aflăm cât de mult a contat contextul geopolitic pentru planurile României față de Basarabia.
★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Din care aflăm că nu toți moldovenii au votat unirea cu România – pentru unii, problema agrară era mai urgentă și mai importantă decât românismul.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.