Pe fondul distrugerii a 73 de morminte din cimitirul evreiesc din Huși, la mijlocul lunii martie, și a declarațiilor antisemite ale viceprimarului Capitalei, scoatem la lumină o istorie mai puțin cunoscută despre memorie și oameni.
Ne-am întâlnit cu Ian Buruma, istoric olandez, un scriitor fascinant și echilibrat, o voce a toleranței și erudiției.
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
Am fost acasă la cel mai lăutar dintre poeți, cel mai tipograf dintre fețele bisericești, cel care a cântat și manele și psalmi - Anton Pann.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
O colecție de graffiti strânsă de Irina Nicolau imediat după zilele Revoluției.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Scena9 vrea să afle câte știi despre Marea Unire de la 1918, acum că am supraviețuit sărbătoririi Centenarului.
Ce fel de istorie a României tipărește Primăria București pentru elevi? Am aruncat un ochi critic peste cărțile tipărite pe bani publici în proiectul „Centenarul Marii Uniri Explicat Tinerilor”.
În timpul Pogromului de la București, legionarii au ucis 125 de evrei, au jefuit peste 1.200 de clădiri și au ars în întregime două sinagogi.
Am descoperit niște articole din anii ‘30, cu un discurs homofob extrem de virulent, care îți dau senzația că sunt scrise în 2018.
În loc să mai asculte legenda că statul are grijă de patrimoniu, mai mulți tineri de 20-30 de ani încearcă să facă o respirație gură la gură stațiunii Herculane, distrusă în urma privatizărilor suspecte și a delăsării.
Cercetătoarea Diana Georgescu a mers pe urma Expedițiilor Cutezătorii
Dăm startul unei serii de lecții ideale pentru clasele de liceu cu ora de educație civică. Ce e iliberalismul, copii?
La McDonald’s se țineau momente de reculegere, hoții se potoleau de teama atentatelor, bâlciurile nu mai erau la fel. Ne-am uitat în presa vremii, să vedem atmosfera românească post-tragedie.
La 94 de ani, personajul principal din documentarul „Licu, o poveste românească” spune că dacă îți trăiești viața numai cu bunătate, „natura te ajută fără să vrei, te împinge de la spate.”
O incursiune în primul deceniu de după Marea Unire pentru a-i găsi pe aceia cărora marile evenimente de acum 100 de ani le-au schimbat viețile în bine sau în rău.
Despre implicarea femeilor în Marea Unire din 1918 în limitele impuse de o cultură politică rezervată bărbaților.
Am mers prin satele din Timiș, Arad și Caraș-Severin să căutam povești despre primul val de emigrație românească.
Cum a mers recunoașterea internațională a Marii Uniri și cui trebuie să-i mulțumim pentru ea?
Am vorbit cu câțiva dintre oamenii care au pus pe picioare cea mai mare mișcare civică din România post-’90.
În care aflăm cum s-a făcut unirea unei părți din Banatul istoric cu România.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
