Istorie / Comunism
Despre comunism, cu calm
Ioana Pelehatăi
Istoria neștiută a „țărilor socialiste prietene” e scoasă la lumină de o cercetătoare americană în istoria URSS. Ce ne mai poate învăța socialismul astăzi?
Istoria neștiută a „țărilor socialiste prietene” e scoasă la lumină de o cercetătoare americană în istoria URSS. Ce ne mai poate învăța socialismul astăzi?
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
Am stat de vorbă cu seniorii din Cișmigiu, despre cea mai frumoasă parte a vieții, care, inevitabil, se pierde.
Doi antropologi pasionați de fotbal îți explică istoria și fenomenele sociale din jurul celor două echipe care joacă mâine, 1 iunie, de la ora 22, Finala Ligii Campionilor.
Un istoric român a scris o carte despre cum se duelau elitele intelectuale românești.
Clădirile nu sunt, de fapt, doar niște clădiri. Ne plimbăm viețile prin ele, așezăm acolo straturi peste straturi de piele, inimă și creier.
Pe fondul distrugerii a 73 de morminte din cimitirul evreiesc din Huși, la mijlocul lunii martie, și a declarațiilor antisemite ale viceprimarului Capitalei, scoatem la lumină o istorie mai puțin cunoscută despre memorie și oameni.
Ne-am întâlnit cu Ian Buruma, istoric olandez, un scriitor fascinant și echilibrat, o voce a toleranței și erudiției.
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
Am fost acasă la cel mai lăutar dintre poeți, cel mai tipograf dintre fețele bisericești, cel care a cântat și manele și psalmi - Anton Pann.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
O colecție de graffiti strânsă de Irina Nicolau imediat după zilele Revoluției.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Scena9 vrea să afle câte știi despre Marea Unire de la 1918, acum că am supraviețuit sărbătoririi Centenarului.
Ce fel de istorie a României tipărește Primăria București pentru elevi? Am aruncat un ochi critic peste cărțile tipărite pe bani publici în proiectul „Centenarul Marii Uniri Explicat Tinerilor”.
În timpul Pogromului de la București, legionarii au ucis 125 de evrei, au jefuit peste 1.200 de clădiri și au ars în întregime două sinagogi.
Am descoperit niște articole din anii ‘30, cu un discurs homofob extrem de virulent, care îți dau senzația că sunt scrise în 2018.
În loc să mai asculte legenda că statul are grijă de patrimoniu, mai mulți tineri de 20-30 de ani încearcă să facă o respirație gură la gură stațiunii Herculane, distrusă în urma privatizărilor suspecte și a delăsării.
Cercetătoarea Diana Georgescu a mers pe urma Expedițiilor Cutezătorii
Dăm startul unei serii de lecții ideale pentru clasele de liceu cu ora de educație civică. Ce e iliberalismul, copii?
La McDonald’s se țineau momente de reculegere, hoții se potoleau de teama atentatelor, bâlciurile nu mai erau la fel. Ne-am uitat în presa vremii, să vedem atmosfera românească post-tragedie.
La 94 de ani, personajul principal din documentarul „Licu, o poveste românească” spune că dacă îți trăiești viața numai cu bunătate, „natura te ajută fără să vrei, te împinge de la spate.”
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.