Film / Femei
Regizoarea căreia i s-a pierdut urma
Georgiana Vrăjitoru
Un portret al Cristianei Nicolae, o regizoare care a stârnit discuții în România comunistă, dar care a rămas prea puțin cunoscută publicului de azi.
Un portret al Cristianei Nicolae, o regizoare care a stârnit discuții în România comunistă, dar care a rămas prea puțin cunoscută publicului de azi.
Îți prezentăm câteva din cele mai reușite tururi virtuale ale muzeelor lumii, alături de instrumentul ideal cu care le poți explora pe îndelete: o tabletă din noua gamă Samsung Galaxy Tab S8.
Debutul cineastului Oleg Sențov, „Gamer” (2011), e un exemplu despre lucrurile interesante care se pot face cu bani puțini în această industrie.
Multe de ascultat și de comentat, de la o surpriză manelo-pop la trap de petrecere, de la folkism 2.0 la ambient ecolog.
★★★★★☆☆☆☆☆
În fond, „Belfast” face reclamă trecutului. Ce ne spune povestea? Că pe vremuri se trăia greu, dar fiecare zi se termina cu o îmbrățișare.
Unul câte unul, s-au tot adunat filme românești pe cele două platforme populare de streaming. Se cere așadar o listă.
„Asta nu e poezie”, a sunat sentința mai multor voci din presă sau de pe Facebook, indignate de ceea ce s-a întâmplat la gala premiului „Mihai Eminescu” din 2022.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Paris, arondismentul 13” al lui Jacques Audiard, o realizare cu destule hibe, dar care merită salutată pentru curajul de a filma cel mai alunecos dintre subiecte: tinerețea.
„Sunt foarte furioasă: pentru absolut fiecare viață luată. Războiul o să ne țină pământul și economia devastate mult timp de-acum încolo, iar oamenii de rând vor fi printre cei mai afectați.”
Cum arată războiul ăsta de care suntem atât de aproape, prin filtrul unor artiști pe care ne plac?
★★★★★☆☆☆☆☆
„No Place for Fools” e un film alcătuit aproape în totalitate din vlogurile lui Serghei Astahov, un bărbat care dă afară din el, pentru cameră, o avalanșă de vorbe patriotarde și homofobe închinate lui Vladimir Putin.
Olga măsoară drumul până acasă în pași mărunți și povești de-odinioară.
Citește un fragment din „Internat”, romanul ucraineanului Serhii Jadan despre războiul din Donbas.
★★★★★☆☆☆☆☆
Există mai multe forțe destabilizante în „Petite maman”, dar cea a etichetei de „film mic” merită discutată de la început.
Acest text conține decizii, acțiuni și amintiri; un prim capitol dintr-o cercetare fragmentară a programului Memoria Lumii/ Memory of the World (MoW), realizată în Franța și România.
Festivalurile încep să anunțe headlineri, cluburile fac liste tot mai lungi de concerte live, iar hip-hopul & trapul românesc sunt într-o formă de excepție.
Am pregătit o listă cu câteva idei despre cum să-ți personalizezi programul în ultima săptămână din februarie.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dacă Alexandru Monciu-Sudinski trăiește sau nu, nimeni nu poate spune sigur. Incertitudinea existenței sale face parte din recenta premieră de la Teatrul Odeon, Rebarbor, în regia lui Alexandru Dabija.
★★★★★☆☆☆☆☆
Am așteptat mult să văd „Malmkrog”, cel mai recent film al lui Cristi Puiu, dar nu la fel de mult pe cât am așteptat să se termine. E foarte lung.
Ne-am gândit că în purgatoriul ăsta ți-ar prinde bine niște recomandări de evenimente care să te țină ocupat până se mai limpezesc vremurile.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Il n’y aura plus de nuit”/„Nu va mai fi noapte”, de Eléonore Weber, reprezintă unul dintre cele mai puternice gesturi documentare pe care le-am putut descoperi în ultimii ani.
Comedianții ăștia sunt fie complet diferiți de generațiile anterioare, fie recontextualizează și reîmprospătează genul.
★★★★★☆☆☆☆☆
În Băiatul Văduvă, spectacolul lui Eugen Jebeleanu de la Teatrelli, se suprapun mai multe teme — doliu și controlul suferinței, dragoste și dorință, relații toxice, identitate de gen.
În vara lui 2021, douăsprăzece artiste s-au întâlnit la București și au petrecut o vacanță locală. Șase luni mai târziu, o expoziție le readuce împreună, într-un dialog vizual despre ce a însemnat Staycation pentru ele.
Un dialog deschis despre mâini, pian, vise, muncă și bucuria de a face ce-ți place.
