Pornind de la propria experiență cu depresia postnatală, fotografa Felicia Simion relatează 22 de povești despre maternitate.
Pentru că e luna vacanțelor am scotocit prin arhivele Fortepan, Azopan și Shorpy după poze cu timp liber și călătorii.
Fotograful Anton Polyakov și-a explorat arhiva de imagini cu viața de zi cu zi făcute în ultimii 10 ani în Tiraspol și a observat cum se conturează câteva tipologii ale Transnistriei de azi.
La o săptămână după ce inundații grave au lovit județul Alba, fotografii Andrei Becheru și Gheorghe Popa au mers la Roșia Montană, Ocoliș și Sohodol, trei dintre localitățile afectate, ca să documenteze ce a rămas în urma apelor.
Astăzi și mâine poate fi vizitată la Rezidența BRD Scena9 expoziția Mamă/Fiică, o colecție de portrete realizate de fotojurnalistul Bogdan Dincă, însoțite de fragmente audio din timpul discuțiilor dintre cele 14 cupluri de fiice și mame.
Piața Lokomotiv e un târg second-hand, lângă gara din Chișinău. Aici găsești de toate, de la bibelouri, farfurii, cărnuri aduse din Italia, la statuete cu Lenin. O fotografă îi spune povestea.
Inspirat de viața socială comprimată în garajele din Chișinău, fotograful Petruț Călinescu a început să documenteze și societatea înfiripată în garajele din România.
După un an în care ne-am distanțat, iar îmbrățișările și atingerile au ajuns să ne pară periculoase, am căutat fotografii de arhivă care, cu blândețea și afecțiunea din viețile unor necunoscuți, pot fi balsam anti-tristețe.
O fotografă belgiană a documentat 106 gropi de gunoi din cinci țări, printre care și România. Imaginile ei arată cum deșeurile sunt o oglindă a societății, dar și cum ajungem să schimbăm peisajul natural.
amin Mazur a fotografiat printr-o lupă infodemia provocată de COVID-19, ca să înțeleagă modul în care comunicăm problemele timpurilor în care trăim.
Am întrebat câțiva fotografi din România și Moldova ce conturi de Instagram urmăresc, ca să ne înviorăm feed-urile la început de an.
Artista transnistreană Carolina Dutca și Valentin Sidorenko, artist originar din vestul Siberiei, se uită la râul Nistru din perspectiva nufărului alb, specie pe care încă o adăpostește, în ciuda poluării.
Imagini de la momentul istoric în care vaccinul care ar putea conduce la încheierea celei mai grave crize modiale de sănătate din ultimele decenii a fost primit în România și administrat primelor cadre medicale.
O trupă de actori din Târgu Mureș află că trebuie să își desfășoare reprezentația piesei de teatru fără spectatori.
Am fost în cinci apartamente din patru cartiere bucureștene, să vedem ce obiceiuri și obiecte noi aduce lipsa apei calde în viața oamenilor.
În weekendul dinaintea închiderii piețelor alimentare, am dat o tură prin Obor, piața emblematică a Bucureștiului și una dintre inimile orașului.
Oamenii de la Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaș, angajați și pacienți deopotrivă, au început o grădină de legume în fața castelului devenit spital.
Am fost la pelerinajul de Sf. Parascheva, să înțelegem cum s-au întâlnit regulile de protecție sanitară impuse de pandemie, cu dorința credincioșilor de a fi aproape de relicvele pe care le venerează.
Un fotograf documentează munca taxidermiștilor din România, unde meseria de a conserva animalele după moarte e foarte rar întâlnită.
Un fotograf a documentat ani la rând grădinile urbane dintre blocuri, în Brașov și București, oraș din ce în ce mai sărac în spațiu verde.
Am fotografiat unele colţuri de natură ale Bucureştiului sufocat de betoane, cu gândul la un oraș imaginar care va fi treptat înghiţit de vegetație.
În ultimele săptămâni, fotograful Horațiu Șovăială a bântuit pe străzile Bucureștiului, să prindă în imagini atmosfera câtorva filme româ filmate aici în ultimii 20 de ani.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.