Am stat de vorbă cu Ion Vianu, psihiatru, scriitor și disident emigrat din România în anii ‘70. De la începuturile psihiatriei în România, până la pandemie.
„Mă consideram o fire rațională și circumspectă, care reușea să evite isteria chiar și în situații limită.”
În inima sezonului de autoizolare, antropologul și profesorul Vintilă Mihăilescu, în jurul căruia s-a creat o uriașă rețea de oameni, a încetat din viață. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
În volumul ei de memorii, Marina Abramović vorbește despre Ulay, partenerul ei de artă și iubire radicală. Ulay a murit la început de martie, la 76 de ani.
Fabrica de Pensule din Cluj, unul dintre cele mai importante centre și colective artistice din România, tocmai a fost premiat pentru rezistență în cultură, la scurtă vreme după ce spațiul a fost închis.
Citește un interviu cu Călin Man, un artist care a făcut pionierat în filmul experimenatal și arta digitală din România ca membru al grupului arădean kinema ikon.
Jurnalul proapăt publicat al filosofului Mihail Radu Solcan scoate la lumină viața și mintea unui intelectual unic, dar aproape deloc cunoscut. Vă invităm să citiți câteva fragmente din cartea care va ajunge curând în librării.
Filmele lui Elia Suileman desenează portretul unor teritorii interioare prinse între conflict și tandrețe. Favorit al festivalurilor, regizorul revine anul ăsta la București, la Les Films de Cannes.
Citiți un fragment din „Endurance. Incredibila călătorie a lui Shackleton”, una dintre cele mai spectaculoase povești de supraviețuire ale secolului XX.
Am citit notele de călătorie ale lui Jean Bart ca să aflu cum se vedea America prin ochii unui român la începutul secolului 20.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Deși Alex n-a putut niciodată să vadă mai mult decât niște jocuri de lumini, s-a împrietenit cu primul lui calculator, așa că nu i-a luat mult să-și aleagă o profesie.
Mamă singură și sudor, Elena Drăgan nu a avut timp de pasiuni. Până când s-a pensionat și a descoperit pescuitul.
Pompiliu Sterian e aproape de-o vârstă cu România. L-am rugat să ne fie ghid prin propria viață, în care a cunoscut pe propria piele antisemitismul, în care a lucrat ca ziarist, pentru ca la vârsta a patra să devină blogger și actor.
Ioana Panait s-a născut când Primul Război Mondial nu se sfârșise, iar istoria României unite nu începuse. Am fost s-o cunoaștem și să-i spunem povestea.
Despre cenzură, alegeri și cinema cu Iosif Demian, regizorul filmului „Baloane de curcubeu”. După nenumărate tăieturi impuse de cenzori, peste 3 decenii de uzură și atacul unei ciuperci australiene, filmul a fost recent restaurat.
Gabriel Săndoiu predă filosofie și logică la Liceul Sf. Sava și e unul dintre cei mai buni profesori pe care-i știu. Am stat o zi la pescuit și am vorbit despre școală, cunoștințe și rolul unui filosof în spațiul public.
Ion Barbu consideră Petrila un laborator viu. Odată cu moartea minei, joaca sa artistică poate fi o salvare pentru oraș.
Doi fotografi spanioli lucrează la o carte despre relația pe care românii o au cu natura.
Prima mea știre a fost despre o femeie înecată într-un lac. Eram în clasa a opta, în tabăra de jurnalism școlar de la Ciric.
Sunt într-un tren în vara lui '90. Citesc, mă joc, spun poezii în engleză, scriu. Atât știu. Așa începe.
Am trecut prin mai toate ecosistemele presei scrise, de la redacțiile ziarelor muribunde, la fabuloase publicații imaginare.
Mi-am tratat frica cea mai mare - cea de a vorbi cu oamenii, și mai ales de a-i confrunta - prin a face o meserie din asta.
Am obținut fonduri de la Soros, am fost printre primii jurnaliști din România finanțați de celebrul conspirator.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
