La un an după ce a lansat „R.M.N.”, cel mai recent film al său, Cristian Mungiu revine în atenţie – de această dată, cu o carte: „Tania Ionaşcu, bunica mea. O biografie basarabeană”, proaspăt apărută la Editura Humanitas.
★★★★★☆☆☆☆☆
Rece precum climatul zonei în care îi este plasată acțiunea, „Fjord”, cel mai nou film al lui Cristian Mungiu, este mai degrabă o demonstrație retorică decât o reflecție autentică asupra unui caz, celebru în epocă, în care copiii unei familii de români au fost luați din familie de protecția copilului din Norvegia.
Câte impresii încap într-o singură zi la FITS — sau de la Victor Rebengiuc vorbind candid despre moarte și teatru absurd la Cristian Mungiu și complexele românilor, Kathleen Turner la Hipodrom și ce se mai citește în Ziarul Orizontal al lui Dan Perjovschi.
Mungiu se întoarce la Cannes cu un film despre o criză existențială.
Am văzut „Bacalaureat” al lui Cristian Mungiu și ne-am adus aminte de propriile dileme și examene de viață.
Am vorbit cu actrița Judith State despre felul în care dansul îi influenţează actoria, despre cum vede relaţia cu regizorul şi cu camera de filmat (spoiler alert: nu o intimidează) și despre cum îşi construieşte personajele.
La jumătate de an de la căderea lui Bashar al-Assad, sirienii se simt din nou liberi, însă a crescut și tensiunea din societate, cu violențe sectare împotriva minorităților religioase.
Azi e ziua cea mare, în care se decernează cel mai important trofeu al industriei, dar spre deosebire de alți ani, nu există un singur mare favorit.
★★★★★☆☆☆☆☆
Într-un decor primordial, cineastul Emanuel Pârvu introduce aproape fraudulos o situație cu ramificații actuale. „Trei kilometri până la capătul lumii”, propunerea României la Oscar de anul acesta, e menit să satisfacă mai degrabă așteptările unui public internațional decât curiozitățile oamenilor locului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Începând cu 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007), Mungiu pare că se simte tot mai confortabil în hainele celui care deține adevărul despre națiune. Cum arată acest adevăr?
Am vrut să aflu ce e-n sufletul unuia dintre cei mai mari actori de teatru și cinema din România post-’90.
De ce are nevoie filmul românesc ca să existe și dincolo de „Noul Val?”
Am rugat trei critici să se joace de-a cine o să câștige și cine ar trebui să câștige la cea de-a XI-a ediție a Premiilor Gopo, cel mai important eveniment al industriei cinematografice din România.
Care-i legătura între Vlad Țepeș, președintele Kennedy, țigările Kent, Michael Jackson, Cristian Mungiu și Nicole Kidman?
În timp ce 4 scurtmetraje sunt chiar acum in progress în Camera9, 5 regizori români vorbesc despre premiul care le-a schimbat cariera.
Vineri, 20 octombrie, de la 18.45, la Cinema Muzeul Țăranului, poți să vezi filmele câștigătoare la concursul Camera9, organizat împreună cu Les Films de Cannes à Bucarest.
Un tur rapid prin cinci filme românești proaspăt lansate: „Lemonade”, „Moromeții 2”, „Un om la locul lui”, „Dragoste 1. Câine”, „Moon Hotel Kabul”.
Dacă visezi cu ochii deschiși la personaje și situații care ar merge perfect într-un serial pe net știm un proiect pentru tine.
Criticul Andrei Gorzo scrie despre trei dintre cele mai recente producții românești: documentarele „Distanța dintre mine și mine” & „Caisă” și lungmetrajul „Să nu ucizi”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Animat de un tur de forță al actriței Ana Dumitrașcu și lansat ieri în premieră mondială la Festivalul de Film de la Cannes, „Jurnalul unei cameriste” de Radu Jude este un omagiu incredibil adus milioanelor de românce care fac muncă de îngrijire în Vestul Europei.
De vorbă cu Roxana Stroe, despre cum e să faci film la 20-și-un-pic de ani, cu bune și cu rele (și cu manele).
Cum arată câteva dintre filmele românești pe care le putem vedea în cinematografe începând de vara asta.
Citește un fragment dintr-un volum colectiv despre cei mai buni prieteni ai oamenilor: câinii.
Îl știți pe Alexandru Potocean? E unul dintre cei mai apreciați tineri actori români. Ne-am întâlnit cu el la bere și i-am scris povestea.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
