Media&digital / Jurnalism
2 ani de S9 în 18 cifre
Scena9, Sorina Vazelina
În ultimele 730 de zile s-a trudit în mica noastră redacție, deși n-am simțit mereu că-i tocmai muncă.
În ultimele 730 de zile s-a trudit în mica noastră redacție, deși n-am simțit mereu că-i tocmai muncă.
În Perugia, un oraș din centrul Italiei, o gheretă de ziare a răsărit parcă de nicăieri ca să scuture lumea de praf.
Natalia Antelava a fost corespondent BBC din 2006 până în 2014. În 2015, a fondat Coda Story, o publicație online care explorează crizele lumii în care trăim. A venit în România la invitația Fundației Friends for Friends.
Acum patru ani, jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț s-au mutat într-o autorulotă și au plecat teleleu teleleu.eu ca să înțeleagă România de azi.
Am stat de vorbă cu Paul Steiger, fost redactor-șef la Wall Street Journal și fondatorul ProPublica, despre schimbările la față ale presei din ultimii 50 de ani.
21 dintre cei mai buni jurnaliști din România, nominalizați anul ăsta la Premiile Superscrieri, îți spun care a fost cel mai bun sfat pe care l-au primit legat de meseria lor.
Timp de un an, Cărturești și Scena9 oferă o bursă lunară de 500 de euro unui tânăr jurnalist, pentru câte un text bun pe săptămână.
Am stat de vorbă despre știrile noastre de toate zilele cu artiștii Dan Perjovschi și Cristian Răduță, a căror expoziție de la Salonul de Proiecte o mai puteți vedea doar weekendul acesta.
Adunăm aici notițe din cele două zile și imagini cu hashtagul #Story17.
Cartea Emiliei Șercan, „Fabrica de doctorate”, arată „prin câte frământări trece un ziarist și câte semne de întrebare își pune când scrie despre un subiect care atinge Statul la vârful său”.
Dacă ai zis vreodată „Pff, de-aia nu merge nimic bine-n țara asta!”, sau „Ăștia ne tot fură până n-or mai avea de unde!”, Legea 544/2001 te privește direct.
Despre momentele cele mai dificile pe care le-am trăit și lucrurile cu care încercăm încă să ne acomodăm.
Documentaria.ro lucrează la un album despre „construirea conștiinței publice a societății noastre"
Am ales 14 bucăți de lume, povestite, analizate, fotografiate și comentate de jurnaliști, fotografi și publiciști - iar apoi premiate de comitetul Pulitzer.
Jurnalistul ideal e un super-erou care, după ce se bate cu nedreptățile statului, își ia cititorii de mână și-i plimbă pe calea schimbării.
Jurnalista Jacqui Banaszynski despre Hillary Clinton, pescuit la munte și despre cum să-i privești pe ceilalți.
Jurnalistul Jon Mooallem are pasiuni pentru: Elton John, o loțiune cu marijuana și o carte cu deturnări de avioane.
9 întrebări, de completat în 10 minute. Ajută jurnaliștii: spune-le ce vrei să citești.
Când e făcut cum trebuie, jurnalismul de investigație nu schimbă doar miniștri, ci și felul în care oamenii înțeleg realitatea descrisă acolo.
Cititorul de presă ideal ar trebui să aibă, în medie, şaptezeci de kilograme şi un metru şaptezeci înălţime, studii superioare (un master ar fi excelent), pisică şi smartphone. Sau nu.
Citiți un fragment din cartea care spune povestea celei mai mari scurgeri de informații din istoria jurnalismului.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.