Schimbare / Migrație
Cum au devenit românii cei mai mobili europeni?
Diana Meseșan
Sociologul Remus Anghel explică cum românii au devenit cei mai mobili europeni.
Sociologul Remus Anghel explică cum românii au devenit cei mai mobili europeni.
Am fost în Ferentari de 1 iunie, la fotbal cu băieți și fete, să văd dacă balonul e la fel de rotund și pentru copiii din ghetou.
Am invitat cercetători bărbați din diverse centre universitare din țară să scrie despre lipsa scriitoarelor din manuale și programă. E absența lor o problemă?
Țăran român, ortodox și gay. Cristi Marcu, cantor la biserică timp de 20 de ani, le-a bifat pe toate trei, până când a înțeles că trebuie să renunțe la una.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Atâta timp cât femeile continuă să fie invizibile sau făcute invizibile pe scena oficială a culturii, impresia pe care o s-o perpetuăm este exact asta: adevărații oameni mari sunt bărbații.
Am fost la conferința Coaliției pentru Familie la TNB. Apoi am luat la puricat ce și cum s-a spus acolo despre toleranță și conștiință.
Duminică, 5 noiembrie, la Muzeul de Artă Contemporană din București, se lansează „Acasă”, de Radu Ciorniciuc, unul dintre cele mai speciale proiecte jurnalistice din ultimii ani.
Starea dinților - de la lipsa cu desăvârșire până la albul strălucitor - reprezintă un indicator important al clasei sociale, arată antropologul american Krisztina Fehérváry.
Dacă tot am înfruntat (încă) o vară sufocantă, vă reamintim cu ce ne ameninţă viitorul la capitolul schimbări climatice.
După decenii de umilință, vechile mașini românești trăiesc o reparație istorică.
Românii nu muncesc, România e plină de prostime și corectitudinea politică ne omoară. ONG-ista Elena Calistru și omul de comunicare Vlad Tăușance iau la bani mărunți poveștile naționale de adormit copiii.
Am fost la antrenamentele unora dintre cei care vor înota sâmbătă la Swimathon, pentru a-i ajuta pe ceilalți.
De la 16 ani, Edmond Niculuşcă se luptă să salveze memoria capitalei. A fondat Arcen, o organizaţie neguvernamentală care se ocupă de restaurarea imaginii Bucureştiului.
Începând de miercuri, 5 aprilie, poeta Svetlana Cârstean reia Intersecțiile de miercuri, o serie de conferințe, dezbateri și lecturi publice.
Povestea unui fost consumator de droguri, pentru care desenul și pictura au fost singura cale de a-și depăși dependența.
Despre proteste, am un răspuns scurt pentru voi: treaba asta nu se termină niciodată. Și asta e de bine. Răspunsul lung e mai complicat.
Am întrebat și copii și părinți de ce s-au dus la protestul „Educație pentru democrație” împotriva OUG 13/2017.
Am întrebat jurnaliști, mame, ONG-iști, corporatiști etc.: ce trebuie să am la mine ca să protestez eficient?
„Rămâi acolo, Mișu. Ne ocupăm noi de ce ai de făcut azi”
Ce am văzut la marșul din Heidelberg, Germania - unul dintre cele șapte orașe nemțești care au organizat o demonstrație de solidarizare cu Women’s March on Washington.
Tema lunii ianuarie e despre începuturi şi rezoluţii. Prilej cu care Adi Bulboacă s-a trezit cu noaptea-n cap ca să (sur)prindă 365 de răsărituri în 2017.
Am stat de vorbă cu o vegană din Oltenița, care mi-a explicat că nu toți veganii sunt niște fanatici care vor să-ți bage falafelul pe gât.
Despre Santiago, graffiti și preconcepțiile spulberate ale unui student român la Harvard.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.