Schimbare / LGBT
De ce tace Dumnezeu?
Diana Meseșan, Ioana Cîrlig
Un bărbat se caută pe sine între identitatea religioasă și orientarea sexuală
Un bărbat se caută pe sine între identitatea religioasă și orientarea sexuală
O lume aproape invizibilă trăiește în paralel cu agitația Bucureștiului, în crăpăturile clădirilor, prin cimitire și parcuri, peste acoperișuri.
Am vorbit cu 11 români răspândiți prin toate colțurile lumii, în căutare unei vieți mai bune - din Norvegia până în Canada și Dubai - care au ales să vină la protestul diasporei de pe 10 august,
Un defunct cinema de provincie transformat în centru cultural încearcă să revitalizeze municipiul DADA, adică Moinești, județul Bacău.
Un proiect de lege privind prevenirea și combaterea antiromânismului a fost înregistrat recent la Senat.
Pe 9 iunie, am fost la un protest al extremei drepte și un marș pentru drepturile LGBT, la un miting politic împotriva „statului paralel” și la o piesă de teatru cu proțap pe bani publici.
Sociologul Remus Anghel explică cum românii au devenit cei mai mobili europeni.
Am fost în Ferentari de 1 iunie, la fotbal cu băieți și fete, să văd dacă balonul e la fel de rotund și pentru copiii din ghetou.
Am invitat cercetători bărbați din diverse centre universitare din țară să scrie despre lipsa scriitoarelor din manuale și programă. E absența lor o problemă?
Țăran român, ortodox și gay. Cristi Marcu, cantor la biserică timp de 20 de ani, le-a bifat pe toate trei, până când a înțeles că trebuie să renunțe la una.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Atâta timp cât femeile continuă să fie invizibile sau făcute invizibile pe scena oficială a culturii, impresia pe care o s-o perpetuăm este exact asta: adevărații oameni mari sunt bărbații.
Am fost la conferința Coaliției pentru Familie la TNB. Apoi am luat la puricat ce și cum s-a spus acolo despre toleranță și conștiință.
Duminică, 5 noiembrie, la Muzeul de Artă Contemporană din București, se lansează „Acasă”, de Radu Ciorniciuc, unul dintre cele mai speciale proiecte jurnalistice din ultimii ani.
Starea dinților - de la lipsa cu desăvârșire până la albul strălucitor - reprezintă un indicator important al clasei sociale, arată antropologul american Krisztina Fehérváry.
Dacă tot am înfruntat (încă) o vară sufocantă, vă reamintim cu ce ne ameninţă viitorul la capitolul schimbări climatice.
După decenii de umilință, vechile mașini românești trăiesc o reparație istorică.
Românii nu muncesc, România e plină de prostime și corectitudinea politică ne omoară. ONG-ista Elena Calistru și omul de comunicare Vlad Tăușance iau la bani mărunți poveștile naționale de adormit copiii.
Am fost la antrenamentele unora dintre cei care vor înota sâmbătă la Swimathon, pentru a-i ajuta pe ceilalți.
De la 16 ani, Edmond Niculuşcă se luptă să salveze memoria capitalei. A fondat Arcen, o organizaţie neguvernamentală care se ocupă de restaurarea imaginii Bucureştiului.
Începând de miercuri, 5 aprilie, poeta Svetlana Cârstean reia Intersecțiile de miercuri, o serie de conferințe, dezbateri și lecturi publice.
Povestea unui fost consumator de droguri, pentru care desenul și pictura au fost singura cale de a-și depăși dependența.
Despre proteste, am un răspuns scurt pentru voi: treaba asta nu se termină niciodată. Și asta e de bine. Răspunsul lung e mai complicat.
Am întrebat și copii și părinți de ce s-au dus la protestul „Educație pentru democrație” împotriva OUG 13/2017.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.