Ce se întâmplă când dăm încrederea pe supraveghere? Am făcut un inventar al uneltelor digitale cu care ne urmărim unii pe alții și suntem, la rândul nostru, urmăriți. Un material din Arhiva Scena9.
De vorbă cu Călin Cotoi, cercetător în antropologie politică, despre cum se întâlnesc medicina, politica și revoluțiile sociale în trecutul nu tocmai îndepărtat al României.
Până pe 31 martie căutăm reporter cultural, care să se alăture echipei mici, dar energice, de la Scena9.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
Am întrebat trei tineri activiști de mediu cum văd implicarea tinerilor, dar și descurajarea cu care se confruntă când vine vorba de schimbările de climă.
Acum aproape șapte ani, când Luiza a zis „auzi, vreau să vorbim ceva, hai să bem o bere”, cu siguranță nu mă așteptam ca la un moment dat să scriu textul ăsta.
N-aș fi putut pleca de la Scena9 dacă nu știam că suntem bine. Că am ajuns într-un punct în care construcția structurii de rezistență s-a încheiat.
9 scriitori, regizori, actori, critici vorbesc despre hărțuirea colegelor lor femei în domeniile artistice din România.
Citește un interviu cu Noreena Hertz, autoarea bestseller-ului „Secolul singurătății”, volum care ne explică cum am ajuns să fim mai izolați ca niciodată.
Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
„Sfat” e un proiect de cercetare în care 20 de tineri au întrebat vârstnicii despre obiceiurile lor, mai prietenoase cu mediul decât ale noastre.
În care o antropologă din România face drumul Vietnam-Japonia în plină pandemie, navigând printre restricții.
Pandemia a schimbat modul în care mă raportam la izolare. Lumea își pierdea răbdarea și mințile cu carantina, iar eu simțeam că sunt, în sfârșit, înțeles.
O retrospectivă a vieții noastre alături de COVID-19, în câteva zeci de definiții semnate de Lavinia Braniște, Dan Coman, Simona Sora, Dan Sociu, Cătălina Stanislav, Moni Stănilă, Tatiana Țîbuleac și Radu Vancu.
I-am rugat pe cei care ne-au ajutat să transformăm Revista Scena9 #3 în realitate, dar și pe câțiva dintre colaboratorii noștri, să ne spună ce le-a furat anul care tocmai se încheie.
E tragicomic destinul primei instituții bancare din Timișoara, care a apărut menționat de curând în presă într-un articol cu titlul funebru: „A mai căzut un pic din clădirea din Piața Sf. Gheorghe”.
Fotograful Aleksandar Cronogorac, născut în Austria din părinți de origini iugoslave, a fotografiat comunitatea trans din 11 țări din Balcani, plus Turcia.
În apropierea zonei în care locuiesc, pe strada Ciprian Porumbescu, a fost asfaltat un copac. Acest lucru nu este neobișnuit în Timișoara.
Citește un interviu cu Aleksandar Hemon, unul dintre cei mai lucizi scriitori ai zilelor noastre. Interviul a apărut prima oară în numărul doi al revistei printate.
Festivalul de Teatru Tânăr Ideo Ideis a întrebat tineri din Câmpina și Botoșani cum și-ar vedea orașul transformat?
Am întrebat oameni de festival, galeriști și artiști cum arată un eveniment cultural organizat în vremea lui COVID-19.
Copiii-influenceri sunt un fenomen de proporții, inclusiv în online-ul românesc. Am vorbit cu vedete, vloggeri și experți ca să înțelegem cum e să fii mic și celebru pe internet.
Eram la o cafenea din Iași, cu o prietenă care-mi povestea cât de multe planuri avea și la cât de multe a trebuit să renunțe din cauza pandemiei. În momentul ăla am știut că vara asta va fi altfel decât cele de până acum.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
