Arte / Arhivă
Altă mămăligă
Ioana Cîrlig, Vlad Odobescu
Basarabia nu e România, cel puțin când vine vorba de muzică, arte vizuale, teatru și balet. Cum își văd artiștii de la Chișinău propria țară și ce relație au cu România?
Reporter. Căutător prin lumi mărunte. Hușean. Mai multe despre Vlad, aici. Îl găsiți la vlad@scena9.ro.
Basarabia nu e România, cel puțin când vine vorba de muzică, arte vizuale, teatru și balet. Cum își văd artiștii de la Chișinău propria țară și ce relație au cu România?
Am fost și noi să vedem noul Capitol, însă entuziasmul nostru s-a mai potolit când am descoperit că lucrările de la Alhambra sunt neautorizate, iar instituțiile publice nu reușesc să oprească o repunere în funcțiune riscantă.
„Care-i ultimul preț?" și alte întrebări pe care le primește Ramona Ursu, agent imobiliar.
Cânepa este azi o victimă a culturii de consum, care încurajează producția masivă și rapidă de materiale textile.
Din 2007 încoace, o organizație pe nume World Record Academy potolește foamea de recorduri a omenirii. Am vrut să vedem în ce companie selectă a intrat iconostasul Mântuirii Neamului și cine face bani de pe urma certificatelor.
Ne-am plimbat prin noile ansambluri rezidențiale ale Bucureștiului împreună cu arhitectul Radu Negoiță, autorul primului ghid al locuirii de la noi.
Găsirea a două artefacte de mare valoare în estul țării e o ocazie bună pentru a vorbi despre felul în care România se preocupă de patrimoniu.
Am dat o fugă la Casa „George și Agatha Bacovia” din București și am explorat cartierul într-o zi cu cer plumburiu de februarie.
Nimic nu e prea mult atâta timp cât aduce putere și bani, asta a învățat repede Trump.
Un medic și fiica ei de 12 ani au creat un clip despre vaccinul anti-COVID-19. Laura Ghibu crede că e foarte important ca autoritățile să răspundă cu răbdare tuturor întrebărilor.
La începutul anilor '50, zeci de mii de oameni considerați „elemente periculoase” au fost deportați de comuniști din vestul țării, spre câmpia Bărăganului. Petronela Tămaș avea patru ani când a fost deportată.
Descoperă fotografiile lui Dobrivoie Kerpenisan din zilele Revoluției, așa cum le-a trăit el în comuna sa natală, Sânpetru Mare.
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
Internetul se strecoară și în cele mai intime momente ale zilei, poate singurele clipe ce ni se par de neatins: cele ale visării.
Pe tărâmul baronului vrâncean Marian Oprișan, elevii sunt chemați să-și călească patriotismul pe-un frig teribil, iar cetățenii aduși cu autocarele la sărbătoare sunt ținuți departe de hora personalităților.
Etnologul Ioana Popescu își amintește ciudățeniile pe care le-a descoperit în timpul unei cercetări de teren, la începutul anilor '90.
O colecție de graffiti strânsă de Irina Nicolau imediat după zilele Revoluției.
Expoziția Arhiva fotografică și istoria în transformare scoate în fața publicului o primă selecție din colecția lui Mihai Oroveanu, istoric de artă, fotograf și fondator al Muzeului
Sâmbăta trecută ne-am luat cu toții supradoza de roșu, galben și albastru.
Am creat un calendar cu evenimentele de Centenar anunțate pentru decembrie în toată țara.
Vă oferim o panoramă a culturii românești la ceas aniversar.
Cu ajutorul locuitorilor, Karsten Michael Drohsel creează jocuri prin care încearcă să crească participarea acestora la viața orașului.
Am fost la o expoziție care te trece printr-un secol de design românesc de obiect: de la Piticot la Albalux, de la Dacia la Guban.
O expoziție deschisă vineri, 19 octombrie, în Timișoara a rămas timp de-o zi fără una dintre lucrări, pentru că deranja convingerile religioase ale directorului muzeului-gazdă.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
