A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
La prima vedere, „Însemnări răzlețe” e o carte despre relațiile dintre limbaj și lume, dar cu note metafizice – adică, mai exact, despre ce fel de lume trebuie să fie lumea pentru ca să suporte o asemenea relație între real și simbolic. Iar odată ce o citești descoperi mult mai mult de atât.
Expoziția principală a celei de-a cincea ediții a Bienalei timișorene de arhitectură e unul din marile evenimente ale toamnei. Și nu e (doar) o expoziție de arhitectură (deși curatoarea e arhitectă).
Și tu simți că nu mai găsești muzică nouă care să-ți placă? Mihai Tița vine cu cinci albume pe care ți le recomandă. De acum, în fiecare lună.
Secondhand-urile sunt văzute drept principala alternativă la fast fashion. În ultimii cinci ani au devenit din ce în ce mai populare, în principal și datorită social media. Am vrut să vedem dacă hainele la mâna a doua reprezintă într-adevăr o soluție la magazinele din malluri și unde ar fi loc de îmbunătățiri.
Noii Cititorii își pun întrebări complicate despre moralitate, război și eroism, pornind de la cartea „Rezistență”, de Jennifer A. Nielsen.
Citește un fragment din „Femei obişnuite. 900 de ani de istorie”, de Philippa Gregory, autoarea cunoscută pentru romanele sale despre regii și nobilii englezii.
Le-am invitat pe solistele Corina Sîrghi și Mioara Lincan la o discuție deschisă despre ce înseamnă să fii cântăreață de muzică lăutărească în zilele noastre, dar și despre cum e să fii femeie pe o scenă dominată de bărbați.
Discursul regizorului Milo Rau, în contextul alegerilor din Austria, câștigate de extrema dreaptă
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
La 35 de ani de la revoluție, de ce insistă establishmentul artistic din România să facă filme despre comunism? De ce le face așa cum le face? Și, mai ales, de ce se supără când publicul le numește ca atare?
Am invitat o foarte tânără jurnalistă, în vârstă de doar 13 ani, să asiste la o discuție între adulți despre „de ce nu citesc copiii?” și să ne spună cu ce concluzii a plecat de acolo.
★★★★★☆☆☆☆☆
„TWST – Things We Said Today ” marchează mult așteptata revenire a celui mai important cineast român în activitate, Andrei Ujică. Un proces îndelungat de gestație s-a aflat la baza acestui documentar de montaj ce pare să fi fost ajuns din urmă, și poate chiar depășit, de modele și reflexele unui subgen căruia Ujică însuși i-a servit, prin titlurile precedente, drept botezător.
Iulia Iordan, scriitoare & educator muzeal, invită 18 tineri la reflecție și dialog. „Despre ceea ce-i obsedează, despre ce-i face curioși în privința acestei lumi sau a perioadei pe care o trăiesc, despre întrebările pe care le consideră a fi cele mai importante.” Citește patru dintre aceste schimburi de idei, găzduite în cartea „Rămâi cu tine”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cineastul Bogdan Mureșanu debutează în lungmetraj cu „Anul Nou care n-a fost”, o încercare de facelift adresată imaginilor Revoluției Române, evenimentul cu majusculă din istoria noastră.
Citește un fragment dintr-un roman ce explorează dinamiciile de cuplu între doi tineri care încearcă să aibă o relație „cum se cuvine”.
Mânioși, dar și animați de speranță, tinerii din Georgia au aprins o primăvară protestatară în Tbilisi și alte orașe mari. Lupta lor împotriva unor legi nedemocratice, care ar aduce țara mai aproape de Rusia și mai departe de Europa, se tranșează la alegerile parlamentare din octombrie.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Vis. Viață”, în regia Ruxandrei Gubernat, e documentarul potrivit la locul potrivit – o privire onestă, aproape academică, asupra unei generații ce abia își începe viața.
Patru recomandări de documentare despre muzică de la Dokstation 2024 - un platou eclectic, pe care se regăsesc și clasicii rockului și conspirațiile, și post-punk-ul și soap operele, și krautrock și disco și industrial.
★★★★★☆☆☆☆☆
No surprises: grecul Yorgos Lanthimos își reconfirmă, prin „Kinds of Kindness” (acum în cinematografe), statutul de mic maestru al cinemaului cruzimii gratuite, menit să epateze o industrie servilă și lipsită de discernământ.
Citește un fragment din volumul „Femei la graniță”, o corespondență intimă a autoarelor Maria Tănăsescu și Alexandra Rusu.
„Eu scriam muzică, dar aveam nevoie de oameni care să înțeleagă”, spune Tigran Hamasyan. O conversație pe repede înainte cu pianistul-prodigy al Armeniei, pe care l-am întâlnit la Festivalul Jazz in the Park din Cluj Napoca.
În cele mai fierbinți zile ale verii în București de anul ăsta, am participat la un atelier de sound art oferit de Semi Silent și găzduit de /SAC, unde m-am conectat cu un grup de oameni creativi și am mâncat sunet pe pâine 5 zile. L-am prins pe Stephane Marin, mentorul atelierului înaintea ultimei zile și am povestit la cafea despre field recording, auz nediscriminatoriu, somn sonor și despre phonosynthesis (fonosinteză).
Citește un interviu cu pianistul Daniel Petrică Ciobanu despre #SHARPclassics, o serie de concerte la București în spații neconvenționale în care muzica clasică nu-și găsește, de regulă, locul.
Am scris despre violență sexuală, psihologică, abuz, traumă și fantezii kink, după ce am văzut piesa „Trauma Kink”, a teatrului rom Giuvlipen. Am scris pentru mine și pentru femeile cărora le este greu să așeze pe aceeași linie plăcerea sexuală, respectul și intimitatea.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
