Cum vede războiul Eva Raiska, traducătoare, jurnalistă și scriitoare aflată în vestul Ucrainei.
Rusia lui Putin este azi un front de luptă împotriva cuvintelor purtătoare de gândire și opinie, de „esență de om”.
Am fost la granița de la Palanca și la Chișinău să documentez atât eforturile oamenilor care au reușit să scape de gloanțe, cât și ale celor care îi primesc.
Și dacă supraviețuiește, și dacă nu supraviețuiește acestui război, președintele Zelensky va fi cu siguranță autorul unei meta-meta-performanțe.
Au lucrat o viață întreagă în film și televiziune, au documentat povești despre foamete și război, au călătorit și filmat în tot spațiul ex-sovietic. Pe 24 februarie 2022, războiul a venit peste ei.
Trebuie să nu uităm că orașele asupra cărora planează astăzi războiul și distrugerea au fost mai întâi decor pentru atât de multă viață.
Cu ce argumente, cum și de unde ar putea Rusia să lanseze un atac asupra țării vecine?
Capitala Ucrainei e un memorial închinat nu doar sacrificiului celor oprimați de către aceia cu mai mult noroc, ci și voinței, dinamismului și renașterii.
Cinci tinere indiene, studente la Medicină în Kiev, au fost găzduite de o familie din satul Vizurești, județul Dâmbovița.
O femeie născută în plin război mondial, o fiică care și-a trăit tinerețea în epoca Brejnev, o nepoată care a prins destrămarea URSS și cinci strănepoți ale căror vieți sunt deja date peste cap de invazia rusească în Ucraina.
Care este adevărata proporție morală a nenorocirii din Ucraina și câte „legi ale războiului” a reușit să încalce Rusia lui Putin în doar câteva zile de conflict?
O tânără din Harkiv vorbește despre viața de zi cu zi din mijlocul bombelor, despre ideea de a pleca și a-și lăsa mama acolo și despre relațiile dintre ucraineni și ruși.
Am vorbit cu un membru al Partidului Pirat Rus despre președintele țării, despre război, antipatia anti-rusă, (dez)informare și internet.
O jurnalistă din Rusia vorbește despre cenzura din presă, riscul protestelor, dar și despre solidaritatea cu frații ucraineni.
Am fost la Galați să vedem cum ajută o universitate și studenții săi refugiații din Ucraina.
Oare cum e mai bine să scrii despre un război abia început, când totul este atât de urgent și atât de aproape?
„Nu vă puteți imagina ce e dincolo”, spune Lili, o femeie din Ucraina care a intrat în România pe jos, împreună cu fiul ei.
Cu câteva zile înainte să înceapă invazia rusească în Ucraina, am fost la granița de nord a României pentru a vorbi cu câțiva dintre ucrainenii huțuli care trăiesc aici.
Cum am trăit pe pielea mea privilegiul de a fi europeană și albă în Mexic.
Am pornit la drum prin satele de lângă frontieră ca să vedem ce zic localnicii despre criza ruso-ucraineană și pentru a-i cunoaște pe ucrainenii huțuli din partea muntoasă a Bucovinei.
Acum 15 ani, un român pleca într-una dintre cele mai stranii, dificile și absurde călătorii din istoria navigației: traversarea Oceanului Arctic într-o barcă de șase metri lungime.
Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă „suntem pregătiți pentru orice situație”, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.
Ce ne spun cifrele despre relația noastră cu munca, după doi ani de pandemie? Ne lămurește infograficul.
Am discutat cu designerul urban Mikael Colville-Andersen despre cum putem scoate Bucureștiul de sub roțile a milioane de mașini pentru a-l reda oamenilor.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
