În lume / Război în Ucraina
Ce n-avem cum să pierdem din Kiev
Michael Bird
Capitala Ucrainei e un memorial închinat nu doar sacrificiului celor oprimați de către aceia cu mai mult noroc, ci și voinței, dinamismului și renașterii.
Capitala Ucrainei e un memorial închinat nu doar sacrificiului celor oprimați de către aceia cu mai mult noroc, ci și voinței, dinamismului și renașterii.
Cinci tinere indiene, studente la Medicină în Kiev, au fost găzduite de o familie din satul Vizurești, județul Dâmbovița.
O femeie născută în plin război mondial, o fiică care și-a trăit tinerețea în epoca Brejnev, o nepoată care a prins destrămarea URSS și cinci strănepoți ale căror vieți sunt deja date peste cap de invazia rusească în Ucraina.
Care este adevărata proporție morală a nenorocirii din Ucraina și câte „legi ale războiului” a reușit să încalce Rusia lui Putin în doar câteva zile de conflict?
O tânără din Harkiv vorbește despre viața de zi cu zi din mijlocul bombelor, despre ideea de a pleca și a-și lăsa mama acolo și despre relațiile dintre ucraineni și ruși.
Am vorbit cu un membru al Partidului Pirat Rus despre președintele țării, despre război, antipatia anti-rusă, (dez)informare și internet.
O jurnalistă din Rusia vorbește despre cenzura din presă, riscul protestelor, dar și despre solidaritatea cu frații ucraineni.
Am fost la Galați să vedem cum ajută o universitate și studenții săi refugiații din Ucraina.
Oare cum e mai bine să scrii despre un război abia început, când totul este atât de urgent și atât de aproape?
„Nu vă puteți imagina ce e dincolo”, spune Lili, o femeie din Ucraina care a intrat în România pe jos, împreună cu fiul ei.
Cu câteva zile înainte să înceapă invazia rusească în Ucraina, am fost la granița de nord a României pentru a vorbi cu câțiva dintre ucrainenii huțuli care trăiesc aici.
Cum am trăit pe pielea mea privilegiul de a fi europeană și albă în Mexic.
Am pornit la drum prin satele de lângă frontieră ca să vedem ce zic localnicii despre criza ruso-ucraineană și pentru a-i cunoaște pe ucrainenii huțuli din partea muntoasă a Bucovinei.
Acum 15 ani, un român pleca într-una dintre cele mai stranii, dificile și absurde călătorii din istoria navigației: traversarea Oceanului Arctic într-o barcă de șase metri lungime.
Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă „suntem pregătiți pentru orice situație”, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.
Ce ne spun cifrele despre relația noastră cu munca, după doi ani de pandemie? Ne lămurește infograficul.
Am discutat cu designerul urban Mikael Colville-Andersen despre cum putem scoate Bucureștiul de sub roțile a milioane de mașini pentru a-l reda oamenilor.
Vreme de două decenii, milioane de români au venit în Italia în căutare de locuri de muncă, bani și un loc în care să-și crească copiii. Asta se schimbă acum.
Într-o lume modernă și efervescentă, ce ai prefera să porți în buzunar: un telefon pe care trebuie să îl schimbi an de an sau un smartphone care e ca nou și după 3 ani de folosire?
Uniunea Europeană pregătește o revoluție a agriculturii organice. Care sunt riscurile și oportunitățile pentru muncitorii prost plătiți de pe câmpurile Italiei?
Februarie începe cu filme, expoziții, talk-uri și lansări de reviste cool.
Citește un interviu cu Noreena Hertz, autoarea bestseller-ului „Secolul singurătății”, volum care ne explică cum am ajuns să fim mai izolați ca niciodată.
S-a stins din viață cea mai importantă etnomuzicologă română contemporană, care i-a făcut pe lăutarii din România cunoscuți în lume.
Dacă bienala nu mai e despre arhitectură, despre ce e și cui folosește?
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
