Carte / Mediu
Raftul Dispozitiv: 4 cărți și reviste despre ecologie & natură
Dispozitiv Books
Patru titluri care ne invită să învățăm supraviețuirea, solidaritatea și salvarea, de la plate, activiști și indigeni.
Patru titluri care ne invită să învățăm supraviețuirea, solidaritatea și salvarea, de la plate, activiști și indigeni.
L-am reîntâlnit pe Yury Kordonsky la Timișoara, unde a avut premieră la Teatrul German de Stat cu Dragonul de Evgheni Schwartz chiar în zilele în care armata rusă a atacat Odesa, orașul său natal.
Am vorbit cu poetul Andrei Dósa despre el și despre primul lui roman, „Ierbar”, publicat recent - „un fel de Hanul Ancuței cu prăjiți.”
Am stat câteva zile la Iași ca să-l cunosc mai bine pe Florin Lăzărescu, sciitor tradus în peste zece limbi, scenarist și co-organizator al FILIT, cel mai mare festival de literatură din România.
Olga măsoară drumul până acasă în pași mărunți și povești de-odinioară.
Cum mai sună poezia tânără? Citește câteva dintre poemele autorilor invitația la festivalul internațional Zona Nouă, desfășurat la Sibiu.
Citește un fragment din cartea lui Leslie Jamison, „Recuperarea. Ce urmează după dependență”, un studiu amplu al relației dintre scris și alcool.
Citește la ce e bun un eseu personal și participă la un concurs de astfel de eseuri, pe tema alegerilor, organizat de moldova.org.
Pictorul Adrian Preda ilustrează relaţia tensionată dintre oameni şi animale pentru a pune la îndoială dominația umană pe Pământ. Am fost în atelierul lui din București, să povestim despre realism sintetic sau despre prețuirea cât se poate de naturală a biodiversității.
30 de explorări pe tema granițelor, în ediția de Scena9 creată la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Au contribuit 37 de jurnaliști, artiști, cercetători, scriitori, filosofi și fotografi.
Medicul veterinar care a fondat Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice din apropierea Bucureștiului vorbește despre munca lor și despre cum nu mereu e recomandat să ne credem salvatorii animalelor.
Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
Democrația este percepută ca un spațiu politic al oamenilor, dar realitatea este că trăim într-o comunitate mixtă, pe care o împărtășim cu animalele non-umane. Deciziile politice le afectează deopotrivă. Prin urmare, de ce nu am include animalele în comunitatea noastră politică? Filosofi contemporani au început să discute despre democrație inter-specii.
Când vine vorba de conflicte între oameni și animale, soluțiile propuse sunt adesea brutale: animalele trebuie să dispară. Aceste decizii implică convingerea adâncă înrădăcinată că omul este, pur și simplu, mai important decât celelalte viețuitoare. Dar are sens să privim lucrurile așa?
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
Cum s-a schimbat atitudinea românilor față de câinii fără stăpân în ultimii 20 de ani.
Am pus cap la cap o listă cu bunătăți de cărți, podcasturi, seriale și albume muzicale cu care să te delectezi la finalul anului.
Am discutat cu specialistul în etologie Carmen Strungaru despre rău, frumos și neîncredere.
Dacă animalele sunt ca pietrele, atunci le putem arunca într-un morman pe care putem călca. Dacă totuși nu sunt, atunci ne aflăm în fața unei dileme morale serioase.
Un fotograf documentează munca taxidermiștilor din România, unde meseria de a conserva animalele după moarte e foarte rar întâlnită.
Artistul, fotograful, videograful, scriitorul și traducătorul japonez trăiește de 11 ani în est: România, Ucraina, Kyrgyzstan, Kazakhstan - și acum Moscova.
Ce înseamnă cu adevărat coexistența cu lupii și cum putem găsi un echilibru între protecția naturii și nevoile comunităților?
După zile în șir de proteste la Botoșani, câteva sute de oameni au ieșit în stradă și la București, ca să ceară o schimbare în sistemul medical după moartea Alexandrei Ivanov și ca să vorbească despre violența obstetrică.
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.