Carte / Literatură
Un thriller greu de uitat
Scena9
Citește un fragment din „Respiră”, cel mai nou roman al lui Mihai Radu.
Citește un fragment din „Respiră”, cel mai nou roman al lui Mihai Radu.
Bucureștiul este un ecran. Oricât de multe filme ne-am lua, e de așteptat să intre din când în când și câte o reclamă.
Am vorbit pe larg despre problemele uriașe pe care le creează industria fast fashion și alternativa hainelor second hand. Acum e timpul să privim către soluții posibile: de la legislație, la oameni care caută rezolvări locale.
Bucharest Housing Stories îți explică locuirea în capitală, din ghetou la vile de lux, cu documentare online și studii antropologice.
Am încercat să aflu ce se întâmplă în creier când ne uităm la o pictură. Așa am aflat că artiștii ar fi primii neurocercetători.
Câtă muzică încape într-un cartier bucureștean?
O laureată cu Nobel arată în paginile ei cum se răsfrânge istoria uneia din cele mai mari puteri ale lumii în viața oamenilor obișnuiți.
Cronica unui meci în care România lui Père Poulet a reușit să facă „o impresie plăcută”.
Totul în jurul meu, de la petele de pe cadă până la micul pai cu care porționam speed-ul, era artă pentru mine.
„Milk”, „The Kids Are All Right”, „Tomboy” - trei filme care să ne amintească din nou că iubirea nu e rezervată doar „familiei tradiționale”.
Am vorbit la Pelicam IFF cu Lucy Siegle, jurnalistă The Guardian și producătoare a documentarului The True Cost, care descurcă ițele sinistre ale industriei de fast fashion.
O poveste cu David Sedaris, eseist cu best-sellere despre râs și vulnerabilitate, autor la The New Yorker și Esquire.
De vorbă cu Megumi Okuda, studentă la Compoziție, despre cum se aud orașele, cum e să creezi în epoca Facebook și cum e să devii.
Un fizician care predă la MIT ne pune pe gânduri: dacă lumea în care ne mișcăm zi de zi, cu tot ce-ncape-n ea, e un simplu accident?
Am fost la prima expoziție colectivă de artă contemporană pe tema Holocaustului din România.
Am fost în atelierul pictorului Roman Tolici, cu care-am vorbit despre iepuri și religii, despre găuri negre și despre cum muza trebuie să te găsească cu pensula-n mână.
Tema de anul acesta a festivalului, corupția, vine în continuarea celei de anul trecut, migrația.
Câteva idei de locuri în care poți încerca să-ți faci biroul.
M-am plimbat cu un album de muzică ambientală prin Dudeștii care găzduiau odinioară Crucea de Piatră, dar și echipa de fotbal Maccabi Dudești (botezată dup-aia de comuniști Ciocanul București).
Ne întoarcem în timp, să vedem cum au arătat câteva expoziții de artă istorice din România. Începem în februarie 1991.
Cum e să traduci o carte de Charles Bukowski, ale cărei povestiri citite în era Trump ne întorc în America sordidă și cinică a periferiilor, din era Nixon.
Amintiri despre noaptea trecută, mahmureală, deprimare și un an care tocmai începe. Tu ce faci pe 1 ianuarie?
Am fost la Mall Plaza de Ziua Culturii Naţionale, unde o orchestră a făcut să răsune o oază de românitate într-o mare de branduri occidentale.
Filmmaker-ul Laurențiu Garofeanu i-a făcut pe oamenii străzii din București să se deschidă în fața camerei.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.