Film / Spații liminale
Cinemutații: Cazul straniu al filmului „La vita di messer Lazzaro” de Cristi Puiu
Gabriel Mager, Alma Gyovai
Am fost acolo când Cristi Puiu l-a omorât pe domnul Lăzărescu.
Am fost acolo când Cristi Puiu l-a omorât pe domnul Lăzărescu.
În perioada pițăratului, care începe la jumătatea lui decembrie și se încheie la jumătatea lui ianuarie, copiii aduc gălăgia în casele oamenilor.
În comuna Cenad din județul Timiș trăiesc mai multe pisici decât oameni. Asta înseamnă că există pisici care nu-și găsesc oamenii. Circulă tot soiul de povești în legătură cu aceste pisici solitare.
Nu aș fi crezut vreodată că voi avea curajul să vorbesc public despre cum am supraviețuit unei relații de abuz. Nu aș fi crezut niciodată că voi putea să fac artă din asta, să transform atâta suferință în vindecare. Dar câteodată, clișeele din filme funcționează. Te ridici, te scuturi și devii mai puternică decât ai crezut vreodată.
Povestea unui copil cu prea multă imaginație, care număra fulgi de zăpadă, când, dintr-o dată, iarna a încetat să mai ningă. Noroc cu bunicului său beat.
O tânără jurnalistă de origine transnistreană povestește cum a schimbat-o primul an al războiului total pornit de Rusia împotriva Ucrainei.
Trei albume românești mi-au atras atenția iarna asta: unul nesatisfăcător, sihăstresc (hehe), un rock greu și dezolant-melancolic și un garage rock à la Cartierul Armenesc
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Amintiri mai mult sau mai puțin reale, în care se întâlnesc un copil precoce, un profesor de religie, o haită de iepuri și un Iisus de pluș.
Ne aflăm într-un moment de cumpănă: fie oamenii extermină întreaga populație de urși de pe continent, fie urșii și oamenii reușesc să-și împartă de bună voie teritoriul.
Citește un fragment din volumul: „A fost ca-n filme. Cea mai mare afacere a Securității”, o poveste cu filme, excentrici și contrabandă.
George Vlad povestește despre expedițiile sale prin lume și despre filmele la care a lucrat ca inginer de sunet. Printre ele, Mufasa: The Lion King și Dune 2, pentru care a înregistrat sunetele deșertului.
Jewel Shaju s-a născut în India, a copilărit în Arabia Saudită, a făcut facultatea în Ucraina și a venit la rezidențiat în România. I-ar plăcea să rămână aici, să profeseze în continuare ca medic și să-și construiască o viață la noi în țară, însă legislația nu-i permite și se vede nevoit să plece.
Madeleine* s-a născut în Congo într-o perioadă în care domina pacea. Copilăria ei are miros de mango, de la orele petrecute cocoțată-n copacii înalți. A fugit din țară în 2022 ca să-și salveze viața și a ajuns în România. Aici a găsit o oarecare siguranță, însă nu știe ce se va întâmpla dacă îi va fi respinsă cererea de azil.
În cele mai fierbinți zile ale verii în București de anul ăsta, am participat la un atelier de sound art oferit de Semi Silent și găzduit de /SAC, unde m-am conectat cu un grup de oameni creativi și am mâncat sunet pe pâine 5 zile. L-am prins pe Stephane Marin, mentorul atelierului înaintea ultimei zile și am povestit la cafea despre field recording, auz nediscriminatoriu, somn sonor și despre phonosynthesis (fonosinteză).
Noii Cititorii își pun întrebări complicate despre moralitate, război și eroism, pornind de la cartea „Rezistență”, de Jennifer A. Nielsen.
În 1989, o tânără a ieșit la Revoluție cu o pancartă pe care scria „Copiii noștri vor fi liberi”. În 2024, doi tineri au protestat împotriva fascismului, spunând: „Copiii voștri sunt liberi”. Un schimb de scrisori între generații, despre libertate, sistemul politic și importanța ieșitului în stradă.
Peste 3.000 de angajați ai muzeelor, bibliotecilor și caselor memoriale din țară au protestat pe 15 ianuarie cerând echitate salarială și mai mulți bani la Cultură.
Un fragment dintr-un roman despre maternitate, tensionat ca un thriller, primul semnat de una dintre cele mai titrate scriitoare din Irlanda contemporană după mai bine de un deceniu.
★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul „Țăndări”, scris și regizat de publicitarul cu state vechi Bogdan Naumovici, e un bun prilej de analiză și meditație asupra diverselor forme de eșec în cinema, reunite în acest film.
Sofia se întoarce acasă după mulți ani trăiți în Spania. Însă asta înseamnă să lase în urmă toată viața ei, ceea ce e mai complicat decât credea. Citește un fragment din cel mai nou roman al Laviniei Braniște, „Camping”.
O poveste tulburătoare despre abuz, pornită de la o poveste adevărată. Citește un fragment din cartea „Tristul tigru”.
Gilbert Costache, model și actor rom stabilit în SUA, pregătește un roman autobiografic. De Ziua Rezistenței Romilor publicăm un fragment din acest roman, un capitol care se uită la cum a scăpat bunica sa de deportare.
Cu ce rămânem dintr-o carte odă pentru libertate, scrisă de un Ahmet Altan, un romancier turc încarcerat din motive politice.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.