În toiul caniculei, ne ascundem de soare într-o expoziție foto, la proiecții de filme, performance-uri de dans și lansări de carte.
Rock-ul românesc merge pe brieful emoției & revederii, Balkan Taksim a scos un album așteptat de mulți dintre noi, iar Killa Fonic și Bruja au scos cântecul R&B al verii.
Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
Acest text conține decizii, acțiuni și amintiri; un prim capitol dintr-o cercetare fragmentară a programului Memoria Lumii/ Memory of the World (MoW), realizată în Franța și România.
Am fost la granița de la Palanca și la Chișinău să documentez atât eforturile oamenilor care au reușit să scape de gloanțe, cât și ale celor care îi primesc.
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
Modul în care ne mișcăm este una dintre cele mai importante componente ale amprentei noastre de carbon, alături de alegerile noastre alimentare. Ce schimbări aduc anii următori? Ce putem face pentru a micșora amprenta de carbon?
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat statutul României ca exportator de cereale și rută de tranzit.
Cum s-au schimbat în ultima jumătate de secol căile prin care românii au plecat din țară, de la înotatul între hotare, în bătaia armelor, până la zborul low cost spre orice colț al lumii?
Americanii - 3. „Unde te duci tu acolo singură?"
Toamna și iarna au adus mult trap și hip-hop în muzica românească, primul conectat la prezent, celălalt captiv în nostalgie și niscaiva frustrări, dar și un debut rock care merită toată atenția.
Citește un fragment din cartea de memorii și gânduri a jurnalistei Maria Ressa. E o lectură necesară care ne obligă să ne punem întrebarea: ce am sacrifica pentru adevăr.
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
Bienala de Scenografie, care a revenit după 32 de ani, m-a inspirat s-o experimentez ca și cum ar fi fost un veritabil joc de D&D.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Mitul lui Roberto Bolaño era deja configurat. Cele șase cărți traduse din 2008 până acum au lucrat la asta. Dar ”2666” e special.
Cum a fost la LCD Soundsystem, PJ Harvey, Tame Impala, Radiohead, Sigur Rós, Savages, Battles ș.a.
Cum s-a schimbat situația pentru LGBTQIA+ în România ultimilor ani? În săptămâna Bucharest Pride, comunitatea trage linie și răspunde.
De ce are nevoie filmul românesc ca să existe și dincolo de „Noul Val?”
Am rugat 9 oameni să vorbească despre acele părți ale corpului lor ce nu se încadrează în comun.
Chiar dacă murim de cald, putem ieși din casă să mai vedem un film sau să vorbim despre etică și gastronomie.
La Ideo Ideis, mentorii Andi Vasluianu, Pavel Bartoș, Marius Manole, Vlad Zamfirescu, Ofelia Popii și Medeea Marinescu fac empatie cu tinerii.
Zilele 3 și 4 la Ideo Ideis: timpul se mișcă ciudat, apare oboseala, vin ploile și povestește Adrian Ghenie.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
