Ilustrator. E una jumătate designer grafic, un sfert ilustratoare și o pătrime autoare de benzi desenate.
Dintr-o peșteră de babă-nghețată-ntr-un text de Daniil Harms, văd cum viața merge înainte, de cele mai multe ori cu ajutorul oamenilor neobservați, care suspendă temporar dilatarea terorii.
Rasismul a explodat în spațiul public din România odată cu pandemia.
Nicolae Poghirc, directorul teatrului „Al. Davila” din Pitești este acuzat de hărțuire sexuală, cu probe scrise și audio.
Din ce în ce mai mulți oameni se retrag, în timpul liber, în propriile sufragerii. Ca să aflu de ce, am pornit într-o călătorie personală și am vorbit cu o mână de oameni.
Am citit cel mai recent și amplu studiu despre tinerii din sud-estul Europei ca să aflu ce nevoi au puștii din România.
Pentru 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale și ziua în care s-a născut acum 170 de ani Mihai Eminescu, am ales 13 poete și poeți care tocmai au debutat.
Am fost la Telefonul Vârstnicului ca să aflu cum o linie telefonică gratuită îi ajută pe seniori să-și aline singurătatea în vremea sărbătorilor de iarnă.
„Un Casanova al lecturii”, i-a spus Steiner. Cel mai învăluitor, înțelept, poetic, cald scriitor al lecturii, i-aș zice eu.
În curând, vor fi premiate la a doua ediție a Premiilor „Sofia Nădejde” cele mai bune cărți publicate în ultimul an de scriitoare din România.
După ce la începutul anului arătam că „Medalia Nobel pentru filologie” acordată lui Eugen Simion e un fals, academicianul spune că va merge toamna aceasta la ceremonia de premiere.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
O bandă desenată despre o artistă intensă, dar puțin cunoscută, a cărei expoziție o puteți vedea la MNAC.
Săptămâna asta avem proză din Rusia, discuții despre masculinitate, personaje care coboară de pe ecran, teatru despre apropiere și niște pian de piept, să anime atmosfera.
Un istoric român a scris o carte despre cum se duelau elitele intelectuale românești.
De Ziua Internațională a Cărții, am întrebat câțiva oameni unul și-una cum arată biblioteca lor, ce-au pus în ea, care-i cartea cu care se mândresc cel mai mult.
În aprilie se împlinesc 455 de ani de la nașterea lui William Shakespeare. Am profitat de prilej pentru a trece în revistă prezența scriitorului în librăriile românești, dar și în teoriile conspiraționiste contemporane.
Ce facem online după despărțiri? De ce dăm block și unfollow? Am stat de vorbă cu zece oameni, ca să aflu despre negocierile lor post-relație, pe net.
Jurnal de bunătăți vizuale de la cel mai important festival de ilustrație și design din România (și nu numai ;).
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Rețelele sociale încep să interzică discursuri anti-vacciniste și extremiste, dar odată cu dorința de a preveni răul, sacrifică și părți importante din dreptul legitim la libera exprimare.
Gata, s-a produs în sfârșit Marea Dezghețare. Săptămâna asta avem proiecții-eveniment, pledoarii pentru lectură, un manifest feminist, o expoziție cu arbori bătrâni și muuulte altele.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.