Arte vizuale / Migrație
Partea luminoasă a războiului
Adi Tudose, Diana Meseșan
Când războiul a dat buzna în adolescența lui, Kais Massoud a învățat câte ceva despre viață și moarte. Apoi a ajuns în România.
Când războiul a dat buzna în adolescența lui, Kais Massoud a învățat câte ceva despre viață și moarte. Apoi a ajuns în România.
De ce ne e rușine să facem poze de turiști?
★★★★★☆☆☆☆☆
Câteva repere de bază pentru arta lui Decebal Scriba, unul dintre cei mai intenși creatori din România anilor '70-'80. Îi puteți vedea 20 de lucrări la Galeria Anca Poterașu din București.
★★★★★☆☆☆☆☆
Până pe 17 iunie, puteți vedea la ARCUB expoziția „Zile” a artistului Florin Mitroi, demnă de un întreg etaj la un muzeu național.
★★★★★☆☆☆☆☆
Indiferent de caracterul controversat al Art Safari, el o ocazie unică să vedeți o expoziție necesară despre arta ultimelor decenii de dinainte de ’90.
Timp de 30 de ani, Angiolina Santocono, o artistă de origine italiană, a făcut călătorii prin toată țară și a realizat mii de acuarele botanice, expuse la Muzeul Botanic din București.
Trei ilustratori, trei cărți nescrise despre România și o expoziție de coperte de cărți posibile.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția Simonei Runcan e o reușită estetică, dar și ridică niște probleme serioase de lectură, care așteaptă niște privitori deschiși, curioși și destul de bine pregătiți.
Sorina Vazelina a făcut un tur de forţă la patru târguri de carte din Leipzig şi apoi l-a ilustrat pentru noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Până pe 3 mai, puteți vedea la Galeria Anca Poterașu expoziția Adelinei Ivan, care te poartă prin munca de artist și designer vestimentar.
★★★★★☆☆☆☆☆
Până la 1 aprilie, puteți vedea vizita „aNORMAL”, o expoziție violentă vizual și gălăgioasă auditiv, pentru un om tânăr care ascultă cu plăcere rock experimental sau muzică ambientală bizară.
Când a început să lucreze la documentarul „Un sentiment mai înălțător decât iubirea”, Mary Jirmanus Saba nu a avut nicio sursă de finanțare. S-a înscris la doctorat ca să își poată finanța singură filmul.
Dacă știți tineri care n-au prins comunismul, dar sunt curioși să afle mai multe despre el, trimiteți-i pe 2 martie la evenimentul „Partidul te vrea tuns”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Attempts, Failure, Trials and Errors” propune o breșă în jetul maniacal de cuvinte pe care îl proiectează asupra noastră ideologia câștigului material, dar și mesianismul științei si tehnicii.
★★★★★☆☆☆☆☆
Mergeți la Galeria Anca Poterașu, să vedeți expoziția lui Belu-Simion Făinaru, unul dintre acei intelectuali de naționalitate română preocupați de lucruri despre care nimeni nu vrea să vorbească.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția „Borderline Relation” cuprinde lucrări făcute de 10 artiști din generații și țări diferite, pentru a arăta cum schimbarea societății și a artelor merg mână în mână.
★★★★★☆☆☆☆☆
Deși expoziția Wandei Mihuleac de la MNAC se numește „Contextualizări”, lipsește cu totul o așezare a lucrărilor ei în contextul când au fost create, dar și în prezent.
★★★★★☆☆☆☆☆
Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
O expoziție a celui mai important muzeu din Cluj perpetuează stereotipurile despre romi din secolul 19.
★★★★★☆☆☆☆☆
Vă recomand călduros să mergeți la expoziția deschisă la Galeria Nicodim din București până pe 22 decembrie.
Henrike Naumann documentează de câțiva ani scena neo-nazistă underground și tranziția de după reunificarea Germaniei. Cea mai nouă lucrare a ei explorează artistic mișcarea de extremă dreapta Reichsbürger.
★★★★★☆☆☆☆☆
Am fost la expoziția „The Twists And Turns Of The Speculative Still Life: What Would Charles Sterling Say?”, a colectivului Apparatus 22, deschisă la Galeria Suprainfinit până pe 20 decembrie.
★★★★★☆☆☆☆☆
Omul nu distruge lumea, în general, ci doar lumea lui. Pe care, dacă ar fi să ne luăm după expoziția „The Uncanny Within” a lui Sebastian Moldovan, nici nu o percepe ca pe o existență.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția deschisă până pe 11 noiembrie la Galeria Ivan e pentru două tipuri de public: unul mulțumit cu lucrările plăcute privirii, altul care caută să-i afle sensurile.
Care sunt cele trei cărți care i-au schimbat viața poetei Cătălina Stanislav? Și ce sentimente complicate are despre prima ei carte, volumul de poezie „Nu mă întrerupe”? Află din primul episod al seriei „Cabinetul de Literatură”.
