Teatru / Conflict
Călătorie până la capătul războiului
Mihai Brezeanu
Cronică: „Incendii”, spectacolul cu care Bulandra a încheiat stagiunea, te ia cu el pe frontul din Liban.
Cronică: „Incendii”, spectacolul cu care Bulandra a încheiat stagiunea, te ia cu el pe frontul din Liban.
Pe modelul noului val din cinema-ul românesc, minimalismul pieselor de la unteatru cultivă esenţele şi dărâmă ipocriziile.
În seara de 22 iunie 2016, la doar o zi după ce împlinise 73 de ani, Andrei Şerban himself a jucat teatru.
Până la urmă, indiferent că e vorba de vot, de carieră ori de viaţa intimă, oamenii se lasă seduşi de show-uri pline de paiete şi sclipici.
Ultima seară a Festivalului a fost pe bază de ploaie și dans. Ploaia nu a durat mult, dansul da.
Actorul și regizorul american a vorbit cu publicul de la Sibiu despre un fel de libertate.
Trei zile la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, trăite de un străin de teatru.
Ziua a 6-a de festival, cu fotograful nostru spectator: de la Alice în Țara Minunilor reinterpretată, la cazul copiilor români în Norvegia.
Zilele 4 + 5 de FITS: Doi fotografi-spectatori, o zi și jumătate de ploaie-soare-ploaie, sală-stradă-spectacol la Sibiu.
Seminţe scuipate pe străzi, joint-uri fumate pe furiş, farmecul străzilor pustii pe timp de vară, teroarea matinală a bormaşinilor.
Ziua a 3-a de festival: jurnal de spectator-fotograf în 3 spectacole pe stradă și 3 în sală.
Zilele 1 și 2 de festival, cu fortificații, flic-flac-uri, fado (și fotbal).
15 de spectacole musai de văzut la FITS, de la Adi Bulboacă, fotograf împătimit de teatru.
Un bărbat (Şerban Pavlu) alege să iasă din viață izbindu-se de Sunset Limited, legendarul tren care face legătura între New Orleans şi Los Angeles.
Trilogia trupei Frilensăr e capabilă să îmbujoreze până şi pe cel mai posomorât spectator.
„Voi fi acelaşi puştan de 22 de ani cu ochi candizi şi suflet în gât. Pentru că nu mi-e frică. Şi mi-e frică că nu mi-e frică.”
Ce se întâmplă când părinții vor să aibă un copil perfect, iar copilul crește și devine un adult depresiv. Citiți un fragment din piesa „Între două pastile”, în regia lui Cinty Ionescu.
Un conflict dintr-un liceu din Cluj a devenit sursă de inspiraţie pentru o piesă de teatru manifest.
„Apă de mină” este una dintre cele mai interesante puneri în scenă din Bucureștiul recent.
O piesă de teatru despre depresie face terapie cu spectatorii ei. Doar că, deocamdată, nu are unde să se joace.
Există oameni dispuși să-și taie o mână pentru ca „Îngropați-mă pe după plintă”, spectacolul precedent al lui Yuri Kordonski, să se reia.
Un dialog deschis despre mâini, pian, vise, muncă și bucuria de a face ce-ți place.
