A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Trei albume și un EP care merită atenție, ale unor muzicieni tineri și foarte diferiți: R&B, boom bap și niscaiva trap, popcorn pop și manelopop. Toate, însă, au ceva în comun: un paradoxal sentiment de nostalgie.
În primăvara lui 2020, în plină pandemie și în pragul unei despărțiri dureroase, un album de muzică apărut cu peste 50 de ani în urmă mi-a deschis ochii și m-a învățat să privesc din nou.
Cum să te bucuri etic de filme proaste, pornind de la patru exemple recente din cinematografia românească.
Citește un fragment din cartea „Corpuri care contează” de Judith Butler, care chestionează ideea că genul este ceva natural.
Despre binaritatea femeie-bărbat, identitate și definiții într-o cronică a volumului „Corpuri care contează” de Judith Butler.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Le deuxième acte” al lui Quentin Dupieux a deschis anul acesta Festivalul de la Cannes. O recompensă meritorie pentru acest maestru prolific al satirei, care riscă totuși să cadă uneori pradă propriei agilități.
Fomo și decolonialism, muncă și proteste, la a 60-a ediție a Bienalei. „Orice vizită la Bienală vine și cu euforia unor posibilități, limitate doar de timpul, perspicacitatea sau anduranța proprie.”
★★★★★☆☆☆☆☆
„Furiosa” e un prequel care spune o poveste strălucitoare și cromată despre cruzime și răzbunare la sfârșitul lumii. O să aprecieze, însă, publicul un film de două ore și jumătate, ce nu doar cere, ci invocă activ memoria mai faimosului său frate, „Fury Road”?
Citește un fragment din volumul: „A fost ca-n filme. Cea mai mare afacere a Securității”, o poveste cu filme, excentrici și contrabandă.
100 de ani de la nașterea compozitorului Luigi Nono și o întâlnire muzicală inedită la Săptămâna Internațională a Muzicii Noi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul „Părinți”, de Cristian Ban, vorbește despre noi, dar mai ales despre generația părinților noștri, pe care au înfrânt-o dictatura comunistă și anii sălbatici ai capitalismului postcomunist.
Jumătate din populația adultă a globului este așteptată la urne în acest an, în peste 70 de țări, pentru a vota în alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale. Vorbim despre cel mai amplu efort electoral din istorie.
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
Citește un fragment din „Valentina”, noul roman al Angelei Martin, care urmărește trei generații ale unei familii din Arad.
Ca o veritabilă hârtie de turnesol, hip-hop-ul românesc a reacționat discursiv la contactul cu realitatea sociopolitică, balansând constant între ilustrarea realităţii și un irezistibil puseu ficțional. În oricare dintre situații, obsesia lui nouăzecistă, „marfa", alături de atașurile sale obligatorii - traficantul, combinatorul, bișnițarul și cumpărătorul ei -, dar și goana inepuizabilă după ea, rămân o temă predilectă.
„Există o legătură, întărită uneori de secrete și de rușine, alteori de tandrețe și speranță, între personajele ei. De cele mai multe ori simt că legătura asta mă include și pe mine.”
★★★★★☆☆☆☆☆
„One from the Heart”, un film mai vechi al lui Francis Ford Coppola, ne ajută să retrasăm genealogia acestui profet al grandorii, unica sursă de lumină care a amenințat de atâtea ori să îi ardă cu totul aripile.
Să anunțăm triumfător că „Băiatul sclipitor”, extraordinarul volum al marii și durabilei noastre iubiri Paul Auster despre nu mai puțin extraordinarul Stephen Crane, are de-acum o versiune în limba română.
Regizorul Emanuel Pârvu vorbește despre cel mai nou film al său: „Trei kilometri până la capătul lumii”, selectat în Competiția Oficială a celei de-a 77-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, importanța imaginii și speranța pentru o lume mai bună.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Spectacolul de operă „Waste Side Story” vorbește despre incluziune socială și drama romilor care trăiesc la Pata Rât, cel mai mare ghetou din Europa, situat lângă un depozit de deșeuri. Pentru premiera din 10 mai, spectacolul a fost sold out. Pe scenă au jucat atât soliști ai Operei Naționale din Cluj-Napoca și rezidenți din Pata Rât, care și-au spus poveștile pe muzică.
În campania electorală pentru europarlamentare, AUR nu se bazează pe candidații săi, ci pe figuri istorice precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazu sau Decebal. Am întrebat un istoric, o sociologă, un expert în comunicare și un autor de cărți istorice ce să înțelegem din asta.
În multe țări din Europa, relația dintre oameni și urși a devenit haotică și face loc multor ilegalități. În documentarul „Bears Uncovered”, o echipă internațională de jurnaliști a călătorit în România, Italia, Slovenia, Albania și Kosovo, pentru a afla cum s-a ajuns aici și ce putem face. Cum trăiesc urșii sălbatici și cei aflați în captivitate? Cum arată relațiile dintre comunitățile umane și aceste animale sălbatice? Care sunt soluțiile și scenariile posibile pentru ca cele două tabere să trăiască în echilibru?
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
