Istorie / Centenar
VIDEO Marea Unire pe șleau 1.3. Cine a făcut Unirea?
Vlad Pașca
Cum a mers recunoașterea internațională a Marii Uniri și cui trebuie să-i mulțumim pentru ea?
Cum a mers recunoașterea internațională a Marii Uniri și cui trebuie să-i mulțumim pentru ea?
Am vorbit cu câțiva dintre oamenii care au pus pe picioare cea mai mare mișcare civică din România post-’90.
În care aflăm cum s-a făcut unirea unei părți din Banatul istoric cu România.
În „Viața mea ca spioană”, cercetătoarea Katherine Verdery se descoperă pe sine prin ochii Securității românești, ca și cum ar fi „Omul dedublat” al lui Dostoievski.
Am fost la o conferință despre masacrul evreilor la Odessa - un episod din istoria României în al Doilea Război Mondial de care ne ferim să ne-aducem aminte.
Din care aflăm despre campania armatei române în Ungaria și cum a folosit ea la consolidarea Unirii.
Astăzi începe campionatul mondial din Rusia. Cu ocazia asta, am găsit un Socrate(s) care s-a luptat, și pe teren, și în afara lui, cu dictatura din Brazilia.
Din care aflăm despre avantajele și dezavantajele României în privința Unirii, la Conferința de Pace de la Paris (1919).
Care era statutul femeilor în societatea românească la 1918? Care a fost contribuția lor la Primul Război Mondial?
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
Un istoric elvețian mi-a spus ce nu știam despre Zelea Codreanu.
Din care aflăm cum și-a pierdut Basarabia autonomia în cadrul României Mari.
O expoziție din Bucureşti ne întoarce în anii ’20-’30, când antropologia fizică analiza trăsăturile biologice ale oamenilor pentru a defini identitatea naţională românească.
Azi, episodul patru, din care aflăm cât de mult a contat contextul geopolitic pentru planurile României față de Basarabia.
★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Din care aflăm că nu toți moldovenii au votat unirea cu România – pentru unii, problema agrară era mai urgentă și mai importantă decât românismul.
Întreruperea de către naționaliști a unor piese de teatru, conferințe, concerte, întreceri sportive, ceremonii publice a fost un fenomen obișnuit în perioada interbelică.
În care se plănuiește o revoluție bolșevică la Iași, iar la Chișinău răsună gloanțele insurgenților.
Am ales să povestesc un episod mai puțin cunoscut din participarea României la Holocaust. Cu precizarea că articolul conține detalii dure, care nu pot fi citite de oricine.
Un arhitect atrage atenția asupra degradării Hotelului Concordia, locul în care s-a decis dubla alegere a lui Cuza. Un istoric desface câteva mituri legate de Unirea Principatelor.
Rubrică nouă: În anul Centenarului revizităm evenimentele Marii Uniri, le deconstruim și suflăm de pe ele praful clișeelor. Începem cu Basarabia.
La 28 de ani distanță, Bucureștiul își arată încă vechile răni.
Am luat o pauză de la știri și am citit câteva cărți recente de istorie. Data viitoare când în presă va exploda un subiect hot, recomandăm exercițiul ăsta de detașare.
Antropologul american Katherine Verdery va publica în curând „Viața mea ca spioană”, o carte pornită de la confruntarea cu propriul dosar întocmit de Securitatea din România.
