Se încheie un an ca niciun altul, în care pandemia COVID-19 a dat viața peste cap. Îl trecem în revistă, cu alegerile, conflictele, dezastrele, dar și veștile sale bune.
Ce a rămas de (re)citit la finalul anului pandemic? Am pregătit o listă cu unele dintre cele mai importante articole pe care le-am scris anul ăsta.
I-am rugat pe cei care ne-au ajutat să transformăm Revista Scena9 #3 în realitate, dar și pe câțiva dintre colaboratorii noștri, să ne spună ce le-a furat anul care tocmai se încheie.
Cifrele spun că bărbații tind să locuiască mai mult timp cu părinții la maturitate decât femeile. Am stat de vorbă cu trei bărbați ca să înțeleg diferența asta.
La începutul anilor '50, zeci de mii de oameni considerați „elemente periculoase” au fost deportați de comuniști din vestul țării, spre câmpia Bărăganului. Petronela Tămaș avea patru ani când a fost deportată.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
Am străbătut țara pentru a fotografia din dronă „tăieri la ras” - defrișări brutale, care arată dimensiunile dezastrului petrecut în ultimii 30 de ani în pădurile României.
După cinci ani agitați, America are un nou președinte. Va reuși Biden să dezvrăjească SUA de iluzia minciunilor țesute de Trump?
Un tânăr român a participat la cursurile de dezvoltare personală organizate de NXIVM, compania americană care s-a dovedit a fi o sectă.
De vorbă cu antropologul Jason Hickel despre conceptul de „descreștere” a națiunilor dezvoltate, reguli comerciale nedrepte și dezastrul ecologic de la orizont.
Adi Tudose a documentat vizual și audio comunitatea oamenilor afectați de nanism din România.
E tragicomic destinul primei instituții bancare din Timișoara, care a apărut menționat de curând în presă într-un articol cu titlul funebru: „A mai căzut un pic din clădirea din Piața Sf. Gheorghe”.
Teatru, film și fotografii care să-ți țină de cald și de urât.
Fotograful Aleksandar Cronogorac, născut în Austria din părinți de origini iugoslave, a fotografiat comunitatea trans din 11 țări din Balcani, plus Turcia.
Am pus cap la cap cele mai recente date despre cum folosesc românii internetul, ca să aflăm cum s-au schimbat practicile online de când a început pandemia.
Câteva zeci de copii din orașul Isaccea (Tulcea) învață, de la începutul școlii, într-o capelă mortuară. Am vrut să aflăm de la cei din comunitate cum s-a ajuns la această soluție.
Primăria celui mai sărac sector din București dă bani unei asociații fără niciun angajat din Pitești, condusă de un afacerist italian, să facă un film despre adolescenți.
În apropierea zonei în care locuiesc, pe strada Ciprian Porumbescu, a fost asfaltat un copac. Acest lucru nu este neobișnuit în Timișoara.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Ultima săptămână dinaintea redeschiderii școlilor o umplem cu expoziții, poezie tânără și documentare.
În satul Zece Prăjini din județul Iași, de unde vine celebra Fanfare Ciocârlia, există o fanfară de copii. Cum arată universul lor?
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
Festivalul de Teatru Tânăr Ideo Ideis a întrebat tineri din Câmpina și Botoșani cum și-ar vedea orașul transformat?
Față în față cu Raed Arafat, directorul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), arhitectul intervenției în caz de dezastru și, probabil, cea mai importantă piesă din mecanismul care ar trebui să coordoneze răspunsul statului după un seism major.
