★★★★★☆☆☆☆☆
Cu mecanica sa implacabilă, care face din societate o tablă de șah în alb și negru, „Close” – acum în cinematografe – îl confirmă pe Lukas Dhont în postura de nou star al filmului de artă consensual.
Conferențiarul în filosofie Cristian Iftode scrie despre întâlnirea cu Peter Sloterdijk, unul dintre ultimii „grei” ai filosofiei, maestru al provocărilor subversive, ultimul moștenitor al lui Nietzsche.
Ursitoare, psihoterapeută, depozitară de artă: Romany Marie are o istorie fabuloasă. Născută în 1885 într-un sat românesc, a deschis la New York o rețea de taverne unde se adunau pionierii și revoluționarii începutului de secol.
Am vorbit cu Diana Rotaru, coodonatoarea Festivalului MERIDIAN, despre ediția din 2023 a festivalului, despre particularitățile muzicii contemporane românești și soarta acesteia în fața unui public restrâns și poate prea puțin curios.
2023 a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai buni ani în materie de seriale, așa că a venit momentul unui scurt bilanț.
Un calendar de advent cu recomandări de carte. Avem sugestii din ficțiune și non-ficțiune, literatură românească sau internațională, pentru copii sau pentru oamenii mari.
Cum s-a născut mitul antisemit, conform căruia evreii controlează lumea de la conducerea industriei americane de film?
Să anunțăm triumfător că „Băiatul sclipitor”, extraordinarul volum al marii și durabilei noastre iubiri Paul Auster despre nu mai puțin extraordinarul Stephen Crane, are de-acum o versiune în limba română.
★★★★★☆☆☆☆☆
Pe cel de-al șaselea album al său, „Debí Tirar Más Fotos”, Bad Bunny prepară un cocktail dulce-amărui cu două ingrediente principale, naționalism și nostalgie, care ar fi putut fi retrograd, dacă n-ar fi reflectat realitățile complicate ale insulei și relației toxice dintre aceasta și „unchiul Sam”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Despre cinema de tomberon, în era colapsului moral al imperiilor. Am fost la „Captain America: Brave New World”, ceea ce vă recomand și vouă. Să vă explic.
Un scurt ghid al întâlnirii dintre fotojurnalista lengendară Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu - două artiste române pe care le-au legat nu doar munca, convigerile și o prietenie strânsă, ci și închisoarea politică.
Ideea de bază în „Gândirea tragică” de Robert D. Kaplan – jurnalist specializat în Orientul Mijlociu și Balcani – este că marii oamenii politici ar putea să ia de la vechii tragici greci și de la Shakespeare o înțelegere mai profundă a vieții, pe care s-o transporte apoi și-n treburile de stat.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
