★★★★★☆☆☆☆☆
Cu mecanica sa implacabilă, care face din societate o tablă de șah în alb și negru, „Close” – acum în cinematografe – îl confirmă pe Lukas Dhont în postura de nou star al filmului de artă consensual.
Conferențiarul în filosofie Cristian Iftode scrie despre întâlnirea cu Peter Sloterdijk, unul dintre ultimii „grei” ai filosofiei, maestru al provocărilor subversive, ultimul moștenitor al lui Nietzsche.
Ursitoare, psihoterapeută, depozitară de artă: Romany Marie are o istorie fabuloasă. Născută în 1885 într-un sat românesc, a deschis la New York o rețea de taverne unde se adunau pionierii și revoluționarii începutului de secol.
Am vorbit cu Diana Rotaru, coodonatoarea Festivalului MERIDIAN, despre ediția din 2023 a festivalului, despre particularitățile muzicii contemporane românești și soarta acesteia în fața unui public restrâns și poate prea puțin curios.
2023 a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai buni ani în materie de seriale, așa că a venit momentul unui scurt bilanț.
Un calendar de advent cu recomandări de carte. Avem sugestii din ficțiune și non-ficțiune, literatură românească sau internațională, pentru copii sau pentru oamenii mari.
Cum s-a născut mitul antisemit, conform căruia evreii controlează lumea de la conducerea industriei americane de film?
Să anunțăm triumfător că „Băiatul sclipitor”, extraordinarul volum al marii și durabilei noastre iubiri Paul Auster despre nu mai puțin extraordinarul Stephen Crane, are de-acum o versiune în limba română.
★★★★★☆☆☆☆☆
Pe cel de-al șaselea album al său, „Debí Tirar Más Fotos”, Bad Bunny prepară un cocktail dulce-amărui cu două ingrediente principale, naționalism și nostalgie, care ar fi putut fi retrograd, dacă n-ar fi reflectat realitățile complicate ale insulei și relației toxice dintre aceasta și „unchiul Sam”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Despre cinema de tomberon, în era colapsului moral al imperiilor. Am fost la „Captain America: Brave New World”, ceea ce vă recomand și vouă. Să vă explic.
Un scurt ghid al întâlnirii dintre fotojurnalista lengendară Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu - două artiste române pe care le-au legat nu doar munca, convigerile și o prietenie strânsă, ci și închisoarea politică.
Ideea de bază în „Gândirea tragică” de Robert D. Kaplan – jurnalist specializat în Orientul Mijlociu și Balcani – este că marii oamenii politici ar putea să ia de la vechii tragici greci și de la Shakespeare o înțelegere mai profundă a vieții, pe care s-o transporte apoi și-n treburile de stat.
Un spațiu mic & atipic plutește deasupra micilor de la Obor, o librărie-frizerie-galerie, editură independentă, pe nume Paper Traffic. Citește un interviu cu Vlad Mihai, creatorul ei, care după munca în agenții de publicitate, care s-a decis să renunțe și să se arunce în proiecte independente.
Începe Târgul de carte Gaudeamus. Romexpo, pavilionul B2, de miercuri până duminică. Programul 10:00-20:00, intrarea gratuită. Iată câteva (zeci de) recomandări ale criticului literar Mihai Iovănel.
„Românii nu citesc”, știți refrenul. Și totuși, în București și-n țară, grupuri de necunoscuți se adună lună de lună ca să vorbească despre ultima carte citită. Cum se manifestă fenomenul cluburilor de carte (book clubs) la noi și ce ne poate învăța despre imaginație, empatie și comuniune? Am fost la patru astfel de întâlniri ca să aflăm.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
