A încetat din viață Laura Albulescu, redactor-șef al Editurii ART, una dintre cele mai creative și relevante apariții de pe scena culturală românească din ultimii 20 de ani.
Când carpetele de pe pereţii bunicii se împletesc cu problemele unei societăţi în derivă, înseamnă c-ai ajuns pe tărâmul lui Megan Dominescu. O artistă vizuală cu totul specială, care construieşte cu andrelele o lume paralelă, în care animalele ajung la putere.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Am dereticat prin vrafurile cu cărți, filme, idei și experiențe pe care le-am acumulat anul ăsta, să vedem care ne-au rămas cel mai aproape.
În inima sezonului de autoizolare, antropologul și profesorul Vintilă Mihăilescu, în jurul căruia s-a creat o uriașă rețea de oameni, a încetat din viață. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
Un american care a predat în România la finalul anilor '80 îți arată țara de acum 30 de ani în culori vii.
Am stat de vorbă cu scriitorul Andrei Codrescu, despre poezie, internet, liniște și campania electorală din America.
Doi tineri artiști din Cluj își pregătesc cariera în artele spectacolului. Pe lângă resursele puține cu care trebuie să se descurce, mai au de înfruntat acuzațiile conservatorilor, care au depus plângere la poliție împotriva lor.
Am stat de vorbă cu Moustafa Bayoumi, scriitor, profesor și jurnalist, autorul unor volume de referință despre condiția musulmanilor și arabilor în America post 9/11.
Pentru mini-vacanța care stă să înceapă, te aprovizionăm cu seriale, podcasturi, coloane sonore, păsări și semințe, ca să te relaxezi.
În volumul ei de memorii, Marina Abramović vorbește despre Ulay, partenerul ei de artă și iubire radicală. Ulay a murit la început de martie, la 76 de ani.
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
Jonathan Franzen vizitează meleagurile româneşti, la Iaşi şi-n Bucureşti. Mihai Iovănel ni-l prezintă de la A la Z pe unul dintre cei mai mari scriitori americani contemporani.
Am vorbit cu actrița Ilinca Manolache despre teatru limitele lui și Insula Iubirii, societate și TikTok, misoginie și violență banalizată, dar și despre rolul ei în cel mai recent film al lui Radu Jude, „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”.
Doi fotografi spanioli lucrează la o carte despre relația pe care românii o au cu natura.
După 25 de ani de luptă cu zombii, seria Resident Evil îşi îmbogăţeşte galeria de monstruozităţi cu vampiri şi vârcolaci. Ce loc mai bun pentru a plasa acţiunea, dacă nu România?
3 întrebări despre lumea fotoreportajului și etica apropierii, pentru 8 fotografi.
În primul rând, ninge în martie. În a doilea rând, săptămâna asta e Festivalul One World, ceea ce înseamnă că ne putem refugia liniștiți într-unul dintre cinematografele din oraș.
Filmele lui Elia Suileman desenează portretul unor teritorii interioare prinse între conflict și tandrețe. Favorit al festivalurilor, regizorul revine anul ăsta la București, la Les Films de Cannes.
De vorbă cu Molotov Cocktail, trupa înființată în frenezia rebelă din New York-ul anilor '90 de un român fugit în Vest înainte de Revoluție.
O oră de vorbă cu Son Lux, una dintre trupele alea care-ți deșurubează capul și te lasă pe tine să decizi cum ți-l pui înapoi. Despre arta ca muncă, speranță în timpuri grele, îmbătrânire și muzică.
Șoc și groază: Bob Dylan a luat Nobelul pentru literatură. Citește și află de ce.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.