Arte vizuale / Noaptea albă a galeriilor
7 expoziții musai la Noaptea Albă a Galeriilor 2019
Ioana Pelehatăi
O selecție subiectivă, dar cu de toate, de vernisaje, finisaje, instalații și performance-uri la cea de-a 13-a ediție a NAG la București.
O selecție subiectivă, dar cu de toate, de vernisaje, finisaje, instalații și performance-uri la cea de-a 13-a ediție a NAG la București.
O expoziție despre istorie, arhitectură și cea mai mare rană de pe corpul Bucureștiului amintește de cel mai celebru cartier dispărut al orașului.
Jurnalul proapăt publicat al filosofului Mihail Radu Solcan scoate la lumină viața și mintea unui intelectual unic, dar aproape deloc cunoscut. Vă invităm să citiți câteva fragmente din cartea care va ajunge curând în librării.
În sectorul 5, unde sărăcia e la ordinea zilei, primăria a dat 280.000 de euro unei firme de publicitate din Slobozia, ca să aniverseze Mica Unire cu fasole, cârnați și geto-daci.
Început de an timid, dar măcar divers, cu prospături dinspre rock alternativ candid către pastișe folk & trap sau glam rock de la un superstar feminin.
Am citit cel mai recent și amplu studiu despre tinerii din sud-estul Europei ca să aflu ce nevoi au puștii din România.
Aud pe holurile Patriarhiei aceleași glume de acum o săptămână cu distanța socială: „Iubește-ți departele ca pe tine însuți”.
Colegii care n-au fost pe tură îmi scriu: „Cum a fost? Aș vrea să fi fost acolo.” În autobuz, postez un scurt clip cu mesajul de pe cinema: „Stay safe and see you soon.”
Un avocat evreu ucis în pogromul de la Iași l-a inspirat pe Curzio Malaparte să scrie unul dintre primele romane despre tragediile produse de regimurile fasciste.
Dacă vrem ca lumea să nu se transforme într-un univers orwellian, cred că trebuie gândite modalități de eliminare totală a stării de urgență din constituții și sisteme legale internaționale.
Cum arăta sistemul medical din satele românești la sfârșitul secolului 19? Și ce are în comun cu cel pe care-l vedem azi?
Chiar dacă mare parte dintre afirmațiile potrivit cărora noul coronavirus ar proveni dintr-un laborator din Wuhan, sunt respinse din start ca fiind fake news, această ipoteză este posibilă.
„Nu pot să respir.” Cum a ajuns SUA, dintr-un creuzet multicultural, o oală sub presiunea revoltelor.
Din program: cel mai bun album hip-hop din ultimii ani, de la Irina Rimes, Golan de neoprit și proiecte alternative noi.
În România, O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu.
Cum a apărut viața pe Pământ? E una dintre marile întrebări ale omenirii, la care nenumărați cercetători și gânditori continuă să caute răspuns. O nouă carte scrie istoria acestor căutări.
Un vernisaj care durează trei zile, ca-n povești, și o expoziție care-ți face cunoșință cu artiști tineri de referință.
Viața culturală își revine timid și caută forme noi de a aduce oamenii laolaltă, dar în condiții de siguranță.
Eram la o cafenea din Iași, cu o prietenă care-mi povestea cât de multe planuri avea și la cât de multe a trebuit să renunțe din cauza pandemiei. În momentul ăla am știut că vara asta va fi altfel decât cele de până acum.
Le-am dat teren liber artistelor Lea Rasovszky și Megan Dominescu pentru un dialog one-on-one fără intervenții, fără editări.
Un muzicant din Beica de Jos, județul Mureș, a făcut o școală de muzică în curtea casei lui.
Vine septembrie peste noi și începem să ne scuturăm de moleșeală. Ți-am pregătit câteva recomandări pentru o săptămână plină de evenimente.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Fight Club 2” duce mai departe povestea originară (reluând-o din punctul în care o lăsase romanul, nu filmul – finalurile erau diferite).
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.