De la Nicolae Văcăroiu la Florin Cîțu, tentativele de înlăturare ale guvernelor de la București au fost mai mereu exerciții stilistice demne de clasele V-VIII.
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
Amenințările cu moartea și mesajele de ură primite de curând de către actrița Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, reaprind discuția publică despre antisemitism și alte forme de extremism în România.
Găsirea a două artefacte de mare valoare în estul țării e o ocazie bună pentru a vorbi despre felul în care România se preocupă de patrimoniu.
Am căutat prin arhive, timp de mai mulți ani, fotografiile din timpul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime ale masacrului de la Cămărașu, comis de jandarmi maghiari în septembrie 1944.
Printre rapoarte și turnătorii, arhivele fostei Securități conțin numeroase fotografii din operațiunile de filaj. Imaginile menite să susțină vinovății, din perspectiva regimului comunist, dau amploarea unei epoci a iscodirii.
Un tur prin trecuturile actualei capitale, în căutarea oamenilor care au locuit-o și a urmelor care le-au supraviețuit.
Trei poveşti dintr‑o Românie foarte apropiată în timp de a ta, în care a fi homosexual era interzis prin lege.
Am dat o fugă la Casa „George și Agatha Bacovia” din București și am explorat cartierul într-o zi cu cer plumburiu de februarie.
În zilele de 20-21 ianuarie 1941, au fost uciși peste 120 de evrei din București de către Mișcarea legionară.
Vasile Nussbaum este unul dintre ultimii supraviețuitori români de la Auschwitz. Am stat de vorbă despre povestea sa de viață, despre deciziile politice care mutilează vieți, despre frică și memorie.
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
Ne-am dus în Cotroceni ca să vedem cum arată cele două case memoriale „Ion Minulescu și Claudia Millian” & „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”, aflate într-un bloc interbelic, pe același palier.
„Un album foto de familie” al Dâmboviței își propune să-ți aducă aminte că Bucureștiul are un râu.
Trei istorici scriu despre efectele epidemiilor de ciumă, holeră, pelagră și gripă spaniolă, care au lovit România în ultimele trei secole.
Cum a apărut carantina în Europa și cum și-a făcut ea drum prin sistemul de sănătate publică din România?
★★★★★☆☆☆☆☆
Tatiana Niculescu scrie despre Coroană, Biserică și mișcarea legionară. Cea mai recentă biografie publicată de ea poate fi văzută ca o sinteză a cărților anterioare.
Dacă vrem ca lumea să nu se transforme într-un univers orwellian, cred că trebuie gândite modalități de eliminare totală a stării de urgență din constituții și sisteme legale internaționale.
Un avocat evreu ucis în pogromul de la Iași l-a inspirat pe Curzio Malaparte să scrie unul dintre primele romane despre tragediile produse de regimurile fasciste.
Opera lui Paul Goma nu va avea parte de apoteoză, dar nici de uitare.
Criza noului coronavirus a venit în cel mai prost moment posibil. În ultimele zile, multe state au decretat stare de urgență, limitând drepturi fundamentale în numele luptei împotriva acestei pandemii.
Mai multe sacoșe cu bani cărate la partid, o sinucidere și câțiva experți care au întors capul atunci când o cetate antică era mutilată sub ochii lor. Așa a început distrugerea Capidavei.
Am vrut să văd dosarele de urmărire ale părinților mei. Rămăsesem ultimul mohican, n-aveam familie, știam de unde vin, dar voiam să știu și de unde cred alții că mă trag.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
