Este iubirea o emoție pe care nu o putem controla? Poate iubirea să fie folosită pentru a disciplina pe cineva? Și multe alte întrebări la care cercetătorii caută să răspundă.
Un antropolog italian a cercetat Biserica Ortodoxă Română, atitudinile noilor generații urbane față de creștinism - toate acestea pe fundalul construirii Catedralei Naționale.
Câte știi, de fapt, despre anul de la care tocmai ne luăm rămas bun?
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
Cea mai nouă statuie din București, un general Berthelot de peste trei metri, a costat 400.000 de euro, bani publici.
Am fost la Deva ca să vedem cum se întrec liceenii la un concurs de cultură generală.
Am fost la Hospice „Casa Speranței”, unul dintre cele mai mari centre de îngrijire pentru bolnavii în stadiu terminal din țară, ca să vedem cum arată ziua de lucru a unui profesionist într-ale speranței.
Cu ajutorul locuitorilor, Karsten Michael Drohsel creează jocuri prin care încearcă să crească participarea acestora la viața orașului.
Despre cum eu și statul român am ratat, împreună și pe rând, vaccinul HPV.
Soiurile de plante se împuținează de la un an la altul. Și, cu cât mâncăm mai uniform, fără să ținem cont de sezon și de zona în care ne aflăm, o să tot pierdem din ele.
O fentă spectaculoasă, o pasă perfectă sau un gol minunat sunt acte artistice, iar când ele se întâmplă sub privirile a zeci de mii de oameni vorbim despre fenomene sociale.
Cea mai celebră terapeută de cuplu din lume m-a învățat că iubirea nu mai e ce-a fost (iar ăsta nu-i neapărat un lucru rău).
Expoziția „Despre Locuire” din cadrul Bienalei timișorene de arhitectură explorează soarta apartamentelor construite din anii ‘50 încoace și felurile în care trăim în ele.
Câtă generozitate și cât egoism încap între doi oameni?
Ne-am plimbat șapte ore prin Lipscani și am intrat în transă.
Am fost la o dezbatere care mi-a reconfirmat cât de multă nevoie avem să vorbim public despre sănătatea noastră mintală și să înțelegem cum să avem grijă de ea.
Cu ajutorul testelor ADN și al „săpăturilor” în registre vechi, o cercetătoare încearcă să-și cunoască istoria de familie.
Am fost la 6 dintre cele mai importante instituții publice de cultură din România, să vedem cât de accesibile sunt pentru cei care, la fel ca mine, se deplasează în scaun rulant.
Ultimul text din seria „Orașul” vorbește despre copaci, în contextul în care spaţiul verde pe cap de bucureştean ar putea încăpea într-o sufragerie.
Am fost cu șefa de serviciu la directorul adjunct ca să plătesc la contabilitate.
7 concluzii despre al doilea an de mandat al Primarului Bucureștiului și al echipei sale
Am vorbit cu arhitectul Eugen Pănescu de la biroul clujean Planwerk despre calitatea locuirii și despre utilizarea spațiului public în cel mai dinamic oraș din România.
Am vorbit cu un cercetător de la Facultatea de Geografie din București despre pericolele pe care le respirăm în locuințele noastre.
În timpul comunismului, palatul ăsta de la intersecția străzilor Tudor Arghezi și Blanduziei a reprezentat imaginea unui Vest îndepărtat, aproape ireal.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
