Recomandări / Timp Liber
Ce facem săptămâna asta? 21-27 septembrie
Scena9
Înainte de vot, câteva teme importante pe care artiștii le pun în discuție: antropocenul, politica vieților de familie, hărțuirea stradală.
Înainte de vot, câteva teme importante pe care artiștii le pun în discuție: antropocenul, politica vieților de familie, hărțuirea stradală.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cele 200 de pagini promit o lectură rapidă, dar nu va fi așa. Primele capitole seamănă cu un puzzle sau cu un rebus. Sau, și mai bine, cu un joc adventure.
Artista Marina Abramović a vorbit la festivalul multidisciplinar Unfinished despre dragoste, muncă și încredere.
Câteva zeci de copii din orașul Isaccea (Tulcea) învață, de la începutul școlii, într-o capelă mortuară. Am vrut să aflăm de la cei din comunitate cum s-a ajuns la această soluție.
Ce a rămas de (re)citit la finalul anului pandemic? Am pregătit o listă cu unele dintre cele mai importante articole pe care le-am scris anul ăsta.
Citește șapte strofe din poeme semnate de Gabriela Firea, Miron Cozma, Traian Băsescu, Valeriu Argăseală, Radu Vasile, Marius Tucă și Varujan Vosganian.
Zeci de artiști și artiste independente au protestat față de criza în care de zbat de la începutul pandemiei, fără ajutor din partea instituțiilor.
Aprilie începe în forță cu idei & arte pe toate fronturile, de la cursuri de filosofie până la evenimente și discuții despre rețele, sculptură și fotografie.
Până pe 5 iunie, puteți vizita la galeria Artep din Iași expoziția „Panorama”, a fotografului Nicu Ilfoveanu.
Un programator își abandonează biroul și străbate țara ca să afle cum ne purtăm cu ființele din jurul nostru. A ieșit primul documentar românesc care arată suferința pe care le-o provocăm animalelor.
Ne așteaptă o săptămână însorită de mai, cu dezbateri, ateliere & etica vieții bune (plus un bonus cu mister).
Din 2007 încoace, o organizație pe nume World Record Academy potolește foamea de recorduri a omenirii. Am vrut să vedem în ce companie selectă a intrat iconostasul Mântuirii Neamului și cine face bani de pe urma certificatelor.
Am fost și noi să vedem noul Capitol, însă entuziasmul nostru s-a mai potolit când am descoperit că lucrările de la Alhambra sunt neautorizate, iar instituțiile publice nu reușesc să oprească o repunere în funcțiune riscantă.
Lansarea platformei de audiobook-uri în limba română „Echo” este cel mai important eveniment cultural al anului. Iată de ce.
În anul aniversar 15, când Noaptea Albă a Galeriilor este pentru prima dată în format online în orașul în care s-a născut, București, trecem în revistă cum s-au simțit primele 14 nopți albe petrecute în galerii.
Un eseu despre distopie & pandemie inspirat de expoziția „Timpuri Noi: Xenogeneze ale SF-ului” (@ Rezidența BRD Scena9).
„Dolce far niente” (1998) este unul dintre cele mai exotice filme făcute vreodată de un regizor român – „exotice” în sensul de plasat departe, foarte departe de terenul pe care regizorul operează de obicei.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
Cum e să organizezi de 21 de ani cel mai mare festival de film din România?
BETA a instalat în Piața Traian din Timișoara un „gazon pe bune”, ca să aducă laolaltă oameni din comunitate și tot felul de intelectuali, într-un meci democratic de fotbal.
Anul ăsta retrospectiva anului e personală și generoasă: am invitat prietenii și familia Scena9 să ne spună cu ce descoperire culturală din 2022 fac pasul către următorul an.
De unde și până unde au ajuns unii români să creadă că vaccinurile anti-COVID te omoară subit? Un cercetător explică.
Un dialog cu scenaristul și regizorul aflat la debutul său în lungmetraj de ficțiune, „Spre Nord”: despre jurnalism, opțiuni estetice și despre tema principală a filmului, întâlnirea cu necunoscutul.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel puțin în România, teatrul nu a fost suficient de prezent în realitatea spectatorilor săi.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.