Carte / Aventuri
Dansând în întuneric
Karl Ove Knausgård
În volumul 4 din „Lupta mea”, Knausgård se angajează, are episoade de amnezie de la băutură și se îndrăgostește de o elevă de 13 ani.
În volumul 4 din „Lupta mea”, Knausgård se angajează, are episoade de amnezie de la băutură și se îndrăgostește de o elevă de 13 ani.
Azi, când în Marea Britanie au loc alegerile generale, ne-amintim cum arată drumul de la granițe închise și vize, la o Europă a Brexitului.
Am vorbit cu Corneliu Ulici, unul dintre actorii principali din „Comrade Detective”, cel mai nou serial produs de Amazon, despre cum a ajuns, printre altele, să fie dublat de Joseph Gordon-Levitt.
Citiți un fragment din „Gastarbeiter”, romanul în care jurnalistul Mihai Buzea își povestește experiența de muncitor arborist în Marea Britanie.
Vlad Maistorovici are 32 de ani și este unul dintre cei mai apreciați violoniști și compozitori români contemporani. Îl poți cunoaște la Forumul Internațional al Compozitorilor.
Am făcut puțină curățenie de toamnă printre evenimentele de săptămâna asta și ne-au ieșit, absolut întâmplător, fix 9 ;)
Joi, 21 septembrie, la Cinema Union din București, are loc prima proiecție din cadrul Cineclubului Queer: „Sunday Bloody Sunday”, un film care a avut premiera în 1971, la patru ani după decriminalizarea homosexualității în Marea Britanie
★★★★★☆☆☆☆☆
Omul nu distruge lumea, în general, ci doar lumea lui. Pe care, dacă ar fi să ne luăm după expoziția „The Uncanny Within” a lui Sebastian Moldovan, nici nu o percepe ca pe o existență.
Vreau să te conving s-o citești pe câștigătoarea Nobelului pentru literatură din 2015, pentru că a scris cea mai complexă istorie emoțională a URSS, țesută din vocile martorilor dezastrelor sale.
Cele mai mari șanse să găsești viitori soldați le ai în rândul copiilor care își petrec ziua împușcând inamici vag definiți în „Call of Duty”. Iar la Bucharest Gaming Week era plin de ei.
Istoria cinematografiei queer este și o istorie a reprimării.
Se anunță sezonul de festivaluri, cu un mini sezon de pre-festivaluri. Între timp, lansările, conferințele și spectacolele își văd de ale lor.
Un biolog român spune povestea unei expediții organizate în 1991 de către Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” în arhipelagul indonezian.
Comentarii și speculații în marginea unui horror-SF involuntar.
Azi începe Festivalul de Film Experimental (BIEFF), așa că am ales câteva scurtmetraje care să dea de pământ cu clișeele, rutinele și așteptările noastre.
O nouă săptămână, 12 chestii culturale care ne-au făcut cu ochiul. Mult film și multă muzică.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Ordinea de zi”, romanul pentru care Éric Vuillard a primit în 2017 Premiul Goncourt, reface în câteva scene puternice felul în care nazismul a pus stăpânire pe Europa.
De vorbă cu un antropolog spaniol despre cum români care au format enclave în Spania, despre rețelele sociale ale migranților și primele generații de copii români născuți în Spania.
Citește un interviu cu Kamila Shamsie, scriitoare invitată la FILIT 2018 și una dintre cele mai importante voci din literatura britanică contemporană.
În jurul nostru vedem atâta mizerie, că pare aproape imposibil ca cineva să mai creadă, azi, că „frumuseţea va salva lumea”. Mai mult, ce înțelegem prin „frumos” s-a schimbat mult.
În aproape un secol de viață, Alexandra Zahariadi, fost medic pediatru, a învățat ce înseamnă ca istoria să dea buzna peste tine.
Împreună cu prietenii de la Cărturești, 6 adulți au citit 10 cărți minunate pentru copii, sub pretextul că ar căuta cadouri de Crăciun.
★★★★★☆☆☆☆☆
Câteva note despre noul film al lui Lars von Trier, care, dacă nu m-ar fi enervat, m-ar fi plictisit teribil.
Afostodată.net e un site cu povești audio pentru copii, inclusiv pentru cei cu deficiențe de auz. Care-i povestea lui, ne spune una dintre co-fondatoare.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.