Am fost în Moldova ca să aflăm poveștile a trei femei care au crescut în anii ‘90-2000, cu mamele plecate la muncă peste granițe. Au preluat ele responsabilitățile de adult. Ce urme au lăsat anii de absență și cum se rescrie astăzi relația mamă-copil, atât între ele și mamele lor, cât și între ele și propriii copii?
★★★★★☆☆☆☆☆
„Minecraft: Filmul” nu e o capodoperă, dar nici catastrofa care se anunța. E un film la care râzi și ți-e rușine după. Cam la ce te-ai aștepta de la un film regizat de tipul care ne-a dat „Napoleon Dynamite”?
★★★★★☆☆☆☆☆
Am citit cele patru volume din seria „Olguța” a lui Alex Moldovan din mai multe motive. Principalul e că seria a avut mare succes. Un motiv secundar e că mă așteptam să-mi placă și mie. Cel puțin una dintre așteptări mi-a fost infirmată.
Am întrebat șapte copii între 7 și 14 ani, de la oraș și de la țară, ce părere au despre politică și ce ar face ei dacă ar fi la conducerea țării.
Doi muzicieni din Cluj oferă educație muzicală copiilor din medii vulnerabile. De ce muzică și de ce are sens să știe cine a fost Mozart? Răspund patru oameni care predau muzică în medii și cu scopuri diferite.
★★★★★☆☆☆☆☆
Rămâne un mister cât este autentic și cât este regie în spectacolul pornind de la mitul Medeei, în care Milo Rau face un reenactment investigativ asupra unui caz contemporan de infanticid, jucat integral de copii cu vârste între 8 și 12 ani.
Dacă tot suntem în preajma zilei în care, cel puțin teoretic, toți copiii lumii ar trebui sărbătoriți, vă propunem o călătorie în „Muntele cu uși”, un teritoriu al fanteziei imaginat în scris de Cătălin Pavel, cu ilustrații de Oana Ispir.
Noii cititori se întreabă ce se pierde și ce se câștigă la o adaptare cinematografică sau ce are literatura în plus sau în minus față de film.
Noii Cititori află cum au fost anii ’90 în România citind „O istorie cu gust de kiwi”, o poveste despre o elevă care urmărește atent transformările aduse de Revoluție la școală, pe stradă și acasă.
Expoziția ASCULTĂ, organizată de Muzeul Copilăriei în vreme de Război, este povestită și explicată într-un interviu cu Jasminko Halilovic, fondatorul Muzeului.
Un dialog în două părți despre literatura pentru copii și medierea adulților, cu ocazia lansării unei noi cărți a autoarei Olga Grebennik.
Sunt mamă singură, am doi copii și am trecut în acești ani prin setul clasic de experiențe al unui părinte în pandemie, cu școli închise și redeschise de atâtea ori și în atâtea formule, încât le-am pierdut șirul.
Proiectul „Muzeul Abandonului” crește o adevărată arhivă digitală cu povești despre traumele pe care le lasă abandonul, sub diferite forme. Iată mărturia pe larg a uneia dintre victimele lui.
Traducătoarea unui roman grafic despre deportarea unui puști în Siberia, povestește despre munca la tălmăcirea de BD și explică de ce e importantă povestea despre război&supraviețuire a lui Algis.
O scriitoare și mamă a doi copii își examinează relația cu oboseala cea de toate zilele, printre șosete, acte ale casei, prânzuri și drumuri la grădiniță. Oare creierul o să-și dea shutdown?
Lavinia Braniște face parte din categoria autorilor care scriu cu aceeași ușurință și literatură mainstream și pentru copii.
La peste 40 de ani de la publicare, aducem în limba română un text clasic al scriitoarei suedeze Astrid Lindgren, care a dat lovitura de grație în condamnarea violenței împotriva copiilor.
La Clubul de filosofie cu copii din Cluj, puștii învață să-și dezvolte gândirea autonomă și spiritul critic, dar și toleranța și inteligența emoțională.
Copiii-influenceri sunt un fenomen de proporții, inclusiv în online-ul românesc. Am vorbit cu vedete, vloggeri și experți ca să înțelegem cum e să fii mic și celebru pe internet.
Când campaniile oficiale pentru lectură sunt răsuflate, ne întrebăm: Cum ar face o astfel de campanie o cititoare împătimită de 11 ani, autoare a unui set de drepturi pentru cititori?
De Ziua Internațională a Copilului, am explorat trei arhive de fotografie. Am ales câteva imagini care arată că, deși lumea se schimbă rapid, copilăria își păstrează câteva constante doar ale ei.
Am fost la Noaptea Cercetătorilor ca să vedem colecția de insecte a lui Tudor, un copil din București care aleargă după insecte încă de la vârsta de trei ani.
Personajul pe care Greta Thunberg îl reprezintă, acela al copilului salvator, se integrează într-o bogată tradiție literară. Am ales câteva exemple.
Am fost la Clejani, să particip la o slujbă de sfințire a școlii, după ce a fost distrusă de trei elevi. Slujba nu s-a ținut, iar autoritățile au înlocuit-o cu un discurs motivațional.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
