Film / În afara bulei
„Buzz House” sau Mazilirea de la moara de content
Dragoș C. Costache, Oana Filip
Am fost la „Buzz House” (filmul) și am scris la patru mâini despre el, despre „Buzz House” (serialul) și despre „Buzz House” scandalul.
Am fost la „Buzz House” (filmul) și am scris la patru mâini despre el, despre „Buzz House” (serialul) și despre „Buzz House” scandalul.
Din când în când, e bine să mai vezi un „Lassie” nemțesc sau un „Star Wars” de pe Temu ca să-ți reajustezi așteptările de la cinema.
Lumea sălbatică a anilor ‘90 a fost marcată de putere brută și potențial de conflict, o societate în care dorința și împlinirea erau strâns legate de bunurile materiale. Nu întâmplător, acesta a fost şi intervalul de fermentare & emancipare a hip-hop-ului românesc.
Doi dintre cei mai cunoscuți YouTuberi români vorbesc deschis despre ce înseamnă munca unui creator de conținut și costurile ei personale și de sănătate mentală. Despre responsabilitățile care vin la pachet cu un clip viral și cum își păstrează vocea autentică într-un mediu unde totul e remixat.
Femeile din hip-hop au fost adesea marginalizate și subreprezentate în acest gen muzical. Ele s-au confruntat cu sexism și misoginie atât din partea altor artiști hip-hop, cât și din partea industriei muzicale în ansamblu. Artistele din România au luptat activ și curajos cu aceste reprezentări nedrepte. Ascultă un podcast nou despre asta, creat de Arhiva de sunet.
Un road movie de consum ușor intelectual, despre maturizare și motoreta Mobra, „Horia” e genul de film de care are multă nevoie cinematografia românească.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
O călătorie fantastică în viața unui personaj care a făcut o pasiune pentru a aștepta sfârșitul școlii. Din șopronul vecinilor, până în amfiteatrele Universității din Timișoara, unde găsește ușa secretă spre holurile Universității Warwick, bântuit de underground-ul academic care plănuia revoluții.
Actrițele Ioana Bugarin și Elvira Deatcu vorbesc deschis despre diferențele dintre generații și cum se reflectă ele în munca lor, despre ce înseamnă o relație sănătoasă între profesori și studenți care învață actoria, despre costurile emoționale ale acestei meserii și ce înseamnă să fii un actor de succes.
Le-am invitat pe câteva dintre femeile care au ieșit de 8 martie în stradă, să trimită un mesaj în viitor, către tinerele din România de peste 20 de ani.
Spectaculosul „Dune: Partea a doua” e impresionant și (în propriul său fel) fidel materialului sursă. Dă, însă, rateuri importante, pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale.
„Hidra”, statuia lui Costin Ioniță amplasată la Iași în „Luna sculptorilor români”, a stârnit fascinație și revoltă, exaltare sau ură viscerală. Care este istoricul acestei lucrări cu mare încărcătură politică și cum se explică reacțiile violente de care a avut parte la Iași?
Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești. Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri. Multe dintre ele au hotărât acum să vorbească public despre asta.
După publicarea unei investigații care arată abuzurile unui profesor de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, am ales să i repovestim în formă ilustrată, pentru că sperăm s-o facă să circule cât mai departe
În care se spune povestea incredibilă a gamerilor care au răpus Monstrul Familiei Tradiționale cu meme, proteste și sesiuni Dungeons&Dragons.
Când carpetele de pe pereţii bunicii se împletesc cu problemele unei societăţi în derivă, înseamnă c-ai ajuns pe tărâmul lui Megan Dominescu. O artistă vizuală cu totul specială, care construieşte cu andrelele o lume paralelă, în care animalele ajung la putere.
Yorgos Lanthimos revine în cărți pentru Oscar cu „Poor Things” („Sărmane creaturi”), dar ne aduce și răspunsul la una din marile întrebări ale vieții: cum era dacă Frankenstein apuca să facă sex?
Cum se resimte violența conflictelor în rețelele sociale online și cum gestionează rețelele sociale postările din zonele de război?
Artistele și artiștii de la Atelierele Malmaison protestează împotriva creșterii substanțiale a chiriilor și cer ajutor din partea statului pentru a nu pierde comunitatea pe care au construit-o, cu efort și multe resurse.
Auzim din ce în ce mai des despre cazuri în care profesori, din mediul universitar sau preuniversitar, sunt acuzați de comportamente imorale. Fie că vorbim de hărțuire sexuală sau nu, manipulare emoțională, atitudini agresive, umilitoare și dezumanizante, luare de mită etc., toate cazurile au ceva în comun: faptul că acești profesori lucrează în organizații care au coduri de etică.
Sezonul 4 al serialului HBO „True Detective” încearcă (din nou) să se reinventeze. Reușește, grație lui Jodie Foster și Kali Reis. Dar până când?
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
Timp de o săptămână, 20 de apropiați ai artelor din toate colțurile lumii au explorat la Școala curatorială de toamnă întrebări despre ce mai înseamnă o expoziție, despre provocările curatoriatului contemporan și relațiile sale cu tehnologia.
Pe sfârșit de an, două filme de acțiune redefinesc termenul de „imitație” în feluri total diferite.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.