Exploratori / Literatură
Lasă-l pe BAS să te năucească
Claudiu Popescu, Ionuț Sociu
Un profil al scriitorului, editorului și criticului Bogdan-Alexandru Stănescu, omul care a marcat piața editorială din România în ultimii 20 de ani.
Reporter & dramaturg. Îl găsiți la ionut.i.sociu@gmail.com.
Un profil al scriitorului, editorului și criticului Bogdan-Alexandru Stănescu, omul care a marcat piața editorială din România în ultimii 20 de ani.
Am stat de vorbă cu Walter Robinson, jurnalistul care a coordonat echipa Spotlight de la The Boston Globe în investigația despre preoții catolici pedofili din Massachusetts.
„Războiul din Ucraina”, „prima carte din lume pe acest subiect”, în cuvintele fostului patronului de presă și co-autorului Sorin Roșca Stănescu, a fost lansată zilele trecute la Clubul Diplomatic din București.
Am petrecut câteva zile și în Cracovia, oraș cu o populație de 750.000 de oameni și în care se află acum aproape 200.000 de refugiați din Ucraina.
Rabka este o mică stațiune balneoclimaterică din sudul Poloniei, cu o populație de 13.000 de locuitori. De când a început războiul, aici au ajuns deja peste 2.000 de refugiați din Ucraina, iar asta a schimbat complet fața orășelului.
Au lucrat o viață întreagă în film și televiziune, au documentat povești despre foamete și război, au călătorit și filmat în tot spațiul ex-sovietic. Pe 24 februarie 2022, războiul a venit peste ei.
O femeie născută în plin război mondial, o fiică care și-a trăit tinerețea în epoca Brejnev, o nepoată care a prins destrămarea URSS și cinci strănepoți ale căror vieți sunt deja date peste cap de invazia rusească în Ucraina.
„Nu vă puteți imagina ce e dincolo”, spune Lili, o femeie din Ucraina care a intrat în România pe jos, împreună cu fiul ei.
Cu câteva zile înainte să înceapă invazia rusească în Ucraina, am fost la granița de nord a României pentru a vorbi cu câțiva dintre ucrainenii huțuli care trăiesc aici.
Am pornit la drum prin satele de lângă frontieră ca să vedem ce zic localnicii despre criza ruso-ucraineană și pentru a-i cunoaște pe ucrainenii huțuli din partea muntoasă a Bucovinei.
Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă „suntem pregătiți pentru orice situație”, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.
Citește un interviu cu Noreena Hertz, autoarea bestseller-ului „Secolul singurătății”, volum care ne explică cum am ajuns să fim mai izolați ca niciodată.
Un eseu despre distopie & pandemie inspirat de expoziția „Timpuri Noi: Xenogeneze ale SF-ului” (@ Rezidența BRD Scena9).
Pentru început de săptămână, am ales 10 poeme ale unor autori/autoare care au debutat în 2021 și care au concurat pentru Premiul „Mihai Eminescu” -OPUS PRIMUM.
Decenii la rând, în jurul lui Nuțu s-au croit tot felul de legende urbane, așa că de ce n-am avea și noi un Pablo Escobar sau un Al Capone, măcar într-o variantă basic, de Dâmbovița?
I-am rugat pe actorii Mihai Călin și Alexandru Potocean să citească câteva dintre stenogramele de neuitat din istoria recentă a României.
Înainte de lansarea noului sezon din „Gomorra” , am stat de vorbă cu regizorul Claudio Cupellini și cu Marco D’Amore & Salvatore Esposito, actorii principali din acest serial-fenomen care s-a clasicizat deja în Italia.
De la Nicolae Văcăroiu la Florin Cîțu, tentativele de înlăturare ale guvernelor de la București au fost mai mereu exerciții stilistice demne de clasele V-VIII.
Citește un interviu cu Franco Nero, unul dintre cei mai importanți actori ai Europei postbelice.
O discuție despre școală, teatru și film cu Conrad Mericoffer, actorul care joacă rolul principal în filmul „Câmp de maci”.
Am dat o fugă până la studioul lui Cătălin Cristuțiu, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici monteuri de film de la noi, și am vorbit despre traseul lui din ultimii douăzeci de ani, despre cinema & lunga lui colaborare cu Radu Jude.
Regizoarea Gianina Cărbunariu vorbește despre cum se construiește dialogul cu publicul și despre relația ei cu realitatea din ultimii 20 de ani.
Am auzit că artistul Dumitru Gorzo vrea să ocupe Reșița, așa că am dat o fugă până acolo ca să văd ce se întâmplă și să înțeleg cum e să lucrezi cu cărbune ars în cel mai vechi centru siderurgic din România.
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.