A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
★★★★★☆☆☆☆☆
Marin Mălaicu-Hondrari nu se grăbește. „Clandestin”, al cincilea lui roman, apare la nouă ani după romanul no. 4, „Războiul Mondial al Fumătorilor”. Nici când descrie acțiunile personajelor nu se grăbește.
O discuție despre terorismul creștin, sistemul digestiv al lui Iisus, importanța dezbaterii și religia în Imperiul Roman.
„Skincare” și „The Substance”, două filme aflate (teoretic) la poli opuși ai grotescului taie și spânzură prin stabilimentul masculinizat thriller-horror, încercând să ilustreze obsesia acelui cel-mai-grotesc-lucru dintre toate: faima.
Esperanza a venit în România, împreună cu fiicele ei, pentru că știa că aici vor putea să fie libere să creadă în ce vor ele. Chiar dacă ea știe că plecat din locul unde s-a născut ca să le ofere un viitor mai bun copiilor ei, simte că cei din jur încă nu îi înțeleg cu adevărat motivele.
Șase dintre tinerii noștri colaboratori reflectează asupra vizitei lor la Memorialul Închisoarea Pitești și Muzeul Comunismului pentru Copii, unde au fost împreună cu scriitoarea Iulia Iordan.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cineastul Ali Abbasi se înhamă, în „The Apprentice”, la o luptă corp la corp cu acest neverosimil producător de imagini care e Donald Trump.
Citește un fragment din volumul „Slujbe de mare rahat” al antropologului David Graeberși află dacă și munca ta e lipsită de sens.
Citește un fragment din „Un feminism decolonial”, de Françoise Vergès.
Citește un fragment dintr-un roman care se mișcă ca un road movie palpitant în care o mamă care și răpit copiii meditează la cum a ajuns la acest gest disperat, dar face și o critică dură la adresa sistemului judiciar.
Festivalul Teatrelor Maghiare la București / BukFeszt, organizat de Asociaţia Uniunii Teatrelor Maghiare MASZIN în colaborare cu UNITER, a avut a treia ediție în acest an (30 septembrie – 6 octombrie).
Am creat o bandă desenată documentară despre Mihail Sebastian, poate cel mai cunoscut scriitor evreu din interbelic, pentru că perioada fascistă din istoria României este, în același timp, și insuficient cunoscută, dar și aruncă o umbră care se întinde peste noi până-n ziua de azi.
Un jurnal de custode de la „Miriam Răducanu: o expoziție-arhivă cu senZ”, care prezintă parcursul uneia dintre cele mai influente dansatoare și coregrafe din România.
Pianistul și țambalistul Cătălin Răducanu propune o călătorie muzicală care „sparge barierele culturale, sociale și etnice”.
Nobelul pentru literatură câștigat de Han Kang joia trecută a fost o surpriză pentru toată lumea. Criticul literar Mihai Iovănel trece în revistă cele trei cărți traduse în română din literatura ei.
Pictorul Adrian Preda ilustrează relaţia tensionată dintre oameni şi animale pentru a pune la îndoială dominația umană pe Pământ. Am fost în atelierul lui din București, să povestim despre realism sintetic sau despre prețuirea cât se poate de naturală a biodiversității.
Citește un fragment din volumul de proză scurtă „Soția lui Villon și alte proze la feminin”, de Osamu Dazai.
Pentru prima dată în istorie, botaniști din întreaga lume au votat să schimbe numele a sute de plante, în încercarea de a elimina conotațiile rasiste din denumirile lor științifice.
Clădirile, bunurile și banii confiscați de la infractori ar putea fi date înapoi comunității, pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie. România a adoptat în urmă cu aproape zece ani legislația europeană care ar putea permite acest lucru. În realitate, însă, suntem departe de o refolosire eficientă a acestor resurse.
Producătorul Sam Mendes și scenaristul Jon Brown discută despre francizarea de dragul profitului în industria cinematografică și efectele acesteia asupra calității producțiilor, actorilor și echipelor de filmare.
În octombrie 2017 nășteam natural într-un spital de stat din București. Șapte ani mai târziu, la început de toamnă, alături de Laura Grunberg, Crina Radu și cu susținerea Asociației Moașelor Independente prezentam rezultatele primei cercetări din România pe tema violenței obstetrice. Nu știam până acum că și nevoile mele, cele de mamă, contează.
Un refugiat din Fâșia Gaza se adaptează la viața din România în timp ce-i ajută pe alții în situația lui să facă la fel.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
★★★★★☆☆☆☆☆
Mai știe cineva ceva de Hollywood? Lăbărțat și gata să o apuce în toate direcțiile, „Joker: Folie à deux” (din 4 octombrie în cinematografe) ne aduce vești nu tocmai bune despre studiourile americane de film.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
