Extremismul s-a normalizat, s-a mutat dinspre margine spre centrul sistemului politic, devenind atât de seducător încât este emulat și de lideri politici ai partidelor coaliției guvernamentale. Una dintre schimbările fundamentale care a contribuit la acest reviriment e transformarea sferei publice. Astăzi, prin digitalizare, social-media și inteligență artificială, avem o nouă sferă publică, preponderent digitală.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
Teoria intervenției ostile și cea a cetățenilor amăgiți pe TikTok evită o discuție despre extremismul din România, infantilizând societatea și externalizând problema.
Am stat de vorbă cu cercetătorul Mircea Păduraru despre volumul „Fondul interzis”, în care explorează un subiect adesea evitat: exprimarea licențioasă în cultura populară.
O discuție despre terorismul creștin, sistemul digestiv al lui Iisus, importanța dezbaterii și religia în Imperiul Roman.
Șase dintre tinerii noștri colaboratori reflectează asupra vizitei lor la Memorialul Închisoarea Pitești și Muzeul Comunismului pentru Copii, unde au fost împreună cu scriitoarea Iulia Iordan.
În campania electorală pentru europarlamentare, AUR nu se bazează pe candidații săi, ci pe figuri istorice precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazu sau Decebal. Am întrebat un istoric, o sociologă, un expert în comunicare și un autor de cărți istorice ce să înțelegem din asta.
Arhiva de fotografie, fondată de un cuplu pasionat de istorie și patrimoniu, scoate la iveală viața și imaginile lui Sárdi Elemér, cel mai important fotograf din Clujul interbelic. Odată cu arhiva fotografului de etnie maghiară, găsită într-un târg de antichități, descoperim și identitatea a sute de evrei și personalități importante din viața de atunci a orașului.
Două perspective despre România în care istoria personală și istoria mare se întrepătrund. O cronică dublă pentru „În căutarea României” și „De la Rin la Dunăre și înapoi”.
O cronică dublă pentru „Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema” și „Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte”.
În volumul „Pe când creștinii erau evrei”, Paula Fredriksen coboară la începutul începutului și ni-i arată pe Iisus, apostoli și ceilalți membri ai comunității originare în lumea lor.
Unii dintre cei care au prins Revoluția din 1989 în copilărie revin la amintirile despre primii lor ani de școală în comunism, despre primele gloanțe auzite pe viu și primele știri false răspândite în jurul lor. Unii dintre ei se întorc la traumele suferite atunci, dar care i-au schimbat pentru totdeauna și de care au devenit conștienți abia la maturitate.
Cum să spui banalități și lumea să te creadă profet. O cronică a volumului „Sapiens. O scurtă istorie a omenirii”.
O scrisoare datată din 9 mai 1939 a fost găsită acum două luni de către operatorul unui buldoexcavator, în timp ce demola școala din fosta comună Lușca, acum cartier al orașului Năsăud.
Am stat de vorbă cu Liviu Cîmpeanu, cercetător în istorie medievală, despre cea mai nouă carte a sa. Punctul ei de pornire este un jurnal de campanie al cavalerilor teutoni, care pune într-o nouă lumină un episod important din istoria Moldovei medievale și domnia lui Ștefan cel Mare.
Casa Scriitorilor, un monument istoric de categorie B din județul Bistrița-Năsăud, a ajuns o ruină, abandonată de autorități și transformată în teren de depozitare de bușteni de către tăietorii de lemne.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
Care e legătura dintre moda feminină și occidentalizarea Țării Românești? Și cum se oglindește revoluția politică în hainele celor mai bogați? Explică cercetătorul Tudor Dinu.
De vorbă cu Călin Cotoi, cercetător în antropologie politică, despre cum se întâlnesc medicina, politica și revoluțiile sociale în trecutul nu tocmai îndepărtat al României.
Expoziția ASCULTĂ, organizată de Muzeul Copilăriei în vreme de Război, este povestită și explicată într-un interviu cu Jasminko Halilovic, fondatorul Muzeului.
Un reportaj realizat la Mărțișor despre Tudor Arghezi - poetul, prozatorul, gazetarul, călugărul, motociclistul și delegatul de mahala.
O expoziție de la Muzeul Țăranului Român încearcă să spună povestea complicată și violentă a răscoalei de la 1907.
Povestea de opt secole a universității pariziene spusă de medievistă Olga Weijers.
