Intră la idei / Educație
„Ce, școala e doar pentru copii?” De ce se întorc adulții la studii
Diana Meseșan, Dragoș Boțcău, Ioana Pelehatăi
Am stat de vorbit cu 20 de oameni care s-au reapucat de școală după 30 de ani.
Am stat de vorbit cu 20 de oameni care s-au reapucat de școală după 30 de ani.
În luna octombrie a anului trecut s-a stins din viață muzicianul Mircea Tiberian. Moștenirea lui rămâne în urmă în muzică, în literatura de specialitate, în studenții pe care i-a format, dar mai ales în modul în care i-a schimbat pe oamenii din jurul lui. Descoperă-l în ipostază de muzician, pianist, profesor, mentor, prieten, soț sau tată.
Citește un fragment din romanul lui Jon Fosse, câștigător al Premiului Nobel pentru Literatură în 2023.
★★★★★☆☆☆☆☆
Colajele lui Ion Bârlădeanu nu te mai lasă să te uiți nici la reviste, nici la bucățile de articol tabloid de pe Facebook cu aceiași ochi.
O conversație între o istorică americană și Volodimir Rafeenko, unul dintre cei mai importanți scriitori ucraineni de război.
Alexandru Matei, arată mai multe mărturii, se folosea de poziția lui de profesor și de prestigiul intelectual pentru a pretinde diferite favoruri (sexuale, amoroase, profesionale) de la femeile pe care le aborda, fie că erau sau nu studentele lui.
Am vorbit cu unul dintre cei mai statornici exploratori ai propagandei despre cum mai putem vorbi cu „ceilalți”, despre ce pierdem în negura algoritmilor netransparenți și despre unde mai putem găsi speranță. (Spoiler: în Europa de Est.)
Am stat de vorbă cu Magdalena Mărculescu-Cojocea, directoarea editorială de la Trei, ca să aflăm de ce ce înseamnă să fii editor de carte în epoca AI, de ce avem nevoie de filosofie în vremurile noastre tensionate și ce putem învăța unii de la alții.
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
Am rugat-o pe Ionela Băluță, una dintre coordonatoarele antologiei „Cum am devenit feministă”, să ne spună cum aterizează acesta într-un moment istoric, în care vedem crescând un nou val de misoginism și antifeminism. Bonus: fragmente din textele prezente în volum.
Sinuciderea directoarei Muzeului Iulia Hasdeu din Câmpina a redeschis discuțiile despre încărcătura mistică a locului. Am fost la castel, ca să explorăm istoria familiei Hasdeu și să aflăm cine a fost directoarea Jenica Tabacu.
O retrospectivă a vieții noastre alături de COVID-19, în câteva zeci de definiții semnate de Lavinia Braniște, Dan Coman, Simona Sora, Dan Sociu, Cătălina Stanislav, Moni Stănilă, Tatiana Țîbuleac și Radu Vancu.
Dialog cu autoarea turcă Defne Suman, o povestitoare-călătoare atentă la derapajele puterii, interesată de memorie și de pliurile istoriei.
Care sunt cele trei cărți care i-au schimbat viața poetei Cătălina Stanislav? Și ce sentimente complicate are despre prima ei carte, volumul de poezie „Nu mă întrerupe”? Află din primul episod al seriei „Cabinetul de Literatură”.
„Zilele Sofia Nădejde” ne invită să citim poeme și un monolog scrise de 3 autoare din Ucraina în toiul actualului război.
La Băile Govora, printre vile părăsite, izvoare sulfuroase și legende cu copii dispăruți, realitatea se topește în ficțiune. M-am plimbat cu scriitorul Cătălin Ceaușoglu prin unul dintre decorurile romanului său „Dezrădăcinații” – un noir est-european, în care misterele, secretele și atmosfera de „Twin Peaks comunist” se trezesc la viață.
Citește fragmente din James Baldwin și Ta-Nehisi Coates, ca să înțelegi de ce e nevoie de mișcarea Black Lives Matter.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
Am plecat singură cu trenul din România în Ucraina, ca să fug de mine. Întâlnirea cu un supraviețuitor al Gulagului m-a ajutat să înțeleg că nu fuga e calea.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
84 de membri ai instituției au semnat un apel pentru „identitate națională, suveranitate și unitate”.
Ți-am pregătit o listă cu 14 reporteri, de ieri și de azi, de la Brunea-Fox la Viorel Ilișoi.
Citește câteva fragmente dintr-o antologie de proză queer necesară.
M-am întâlnit la Londra cu echipa „The Night Of”, cel mai nou serial HBO.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.