Personaje / Scriitor
Un scriitor sloven vorbește despre șocuri, jocuri și focuri de armă
Ionuț Sociu
Am stat de vorbă cu Goran Vojnović, unul dintre cei mai importanți scriitori și regizori de film din Slovenia.
Am stat de vorbă cu Goran Vojnović, unul dintre cei mai importanți scriitori și regizori de film din Slovenia.
Cu siguranță, irepetabil.
Citește un schimb de scrisori între scriitorii Bogdan-Alexandru Strănescu și Vasile Ernu, publicate aici în premieră.
Doi scriitori, doi jurnaliști și un regizor ne ghidează prin lista lungă de filme de la Cluj cu trei titluri pe care ei le consideră de neratat.
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
Ce mai avem de învățat de la căsniciile victoriene? O cronică a cărții lui Phyllis Rose, „Vieți paralele”, care analizează mariajele unor scriitori și scriitoare precum Charles Dickens sau George Eliot.
De vorbă cu scriitoarea Alina Purcaru despre splendoare, feminism și maternitate.
Farmecul Târgului Gaudeamus stă tocmai în alăturarea de titluri-bombă și titluri-petardă, de scriitori importanți și veleitari veniți parcă cu circul. Iată recomandările unui critic literar.
Dăm o tură printre corpuri goale, așa cum și le-au imaginat 7 scriitori români.
Am fost până la Cluj ca să fiu martoră la procesul din spatele expoziției documentare „Exerciții informale”, organizată de Arhiva Minerva și dedicată fotoreporterului prea puțin cunoscut, Deák Ferenc (1941-2021). Expoziția, care poate fi vizitată la spațiul de proiecte Aluvial, pornește de la portretele realizate de Deák, intelectualilor maghiari și români din Transilvania din anii ‘60-‘70.
9 scriitori, regizori, actori, critici vorbesc despre hărțuirea colegelor lor femei în domeniile artistice din România.
Am stat de vorbă cu Burhan Sönmez, unul dintre cei mai importanți autori din literatura kurdă și turcă. Despre ce înseamnă să aparții unei comunități persecutate și să devii o țintă pentru un regim opresiv, despre puterea scrisului și lupta pentru ca vocile intelectualilor publici să nu fie reduse la tăcere.
Doi jurnaliști merg la Festivalul de Poezie și Epigrame „Romeo și Julieta” la Mizil, unde descoperă arta prea puțin documentată a duelului epigramistic.
30 de articole pentru 30 de ani. În numărul 2 al revistei Scena9 pe hârtie, am privit către cele mai importante schimbări pe care le-au adus primele decenii de după căderea comunismului și sosirea capitalismului.
„Revista asta e un test,” scriam în 2018, când am lansat primul număr de Scena9 pe hârtie. Am invitat câteva zeci de jurnaliști, ilustratori, fotografi, designeri, scriitori, regizori să schițeze harta culturală a țării și a lumii din acel moment.
Citește un fragment din romanul lui Tan Twan Eng, nominalizat la Booker Prize 2023. O poveste bazată pe pe evenimente reale despre colonialism, prietenie, dragoste și rasă.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
Am săpat în arhive ca să aflu cum se vorbea despre droguri în presa românească interbelică, de la reportaje printre contrabandiști de stupefiante la sugestia că jurnaliștii ar trebui să încerce cocaina.
Numărul 4 din Scena9 pe hârtie a fost creat în pandemie. Înseamnă 34 de feluri de-a supraviețui, în cuvinte, ilustrații și fotografii, semnate de jurnaliști, scriitori, artiști, filosofi și cercetători.
Noii Cititori ne spun ce au învățat din doi ani de scris cronici de carte pentru copii.
Guvernanții scumpesc cărțile vara asta, ca să ajute la scăderea deficitului bugetar. Dar ce efecte poate avea creșterea TVA-ului la cărți asupra cititorilor, editurilor și librăriilor, într-o țară în care deja se citește puțin?
La patru ani de la declanșarea războiului total în Ucraina, citește un scurt fragment din volumul „Scrisori de dragoste și de război”, o corespondență emoționantă dintre scriitorul-soldat Pavlo Matiușa și soția sa, Viktoria, refugiată alături de cei patru copii ai cuplului.
Istoria unui cuplu ieșit din tipare ne poate ajuta să înțelegem ce a însemnat să iubești și să trăiești altfel în România secolului trecut. Află povestea Olgăi Caba, o scriitoare română uitată, care ne-a dat poate singurul roman din perioada comunistă ce explorează ideea de genuri și sexe multiple, și a partenerului ei de viață, Eric(a) Tecău, care a trecut prin prima operație de afirmare de gen documentată în România.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Proiectul Hail Mary” e un SF plin de suflet, ca scos din vremurile bune, pentru vremuri mai puțin bune. Poate într-un sens rău?
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.