Video / Speranță
VIDEO Ce l-ar face pe 2018 un an mai bun?
Black Horse Mansion
După un 2017 încordat, am ieșit pe stradă să-i întrebăm pe oameni de ce-ar avea nevoie anul ăsta nou-nouț ca să fie mai bun.
După un 2017 încordat, am ieșit pe stradă să-i întrebăm pe oameni de ce-ar avea nevoie anul ăsta nou-nouț ca să fie mai bun.
2017 a fost un an politic mizerabil, dar și unul excelent dpdv literar, la toate capitolele: poezie, proză, nonficțiune.
Ne întoarcem puțin în 2017 ca să rezolvăm niște restanțe: techno cu chitări, autohton și experimental, trioul N.E.R.D., prietenii lor vedete și a treia revenire a lui Eminem.
Regizorul Claudiu Lorand Maxim vorbește despre „Țuhaus”, spectacolul despre condițiile din închisorile românești, în care un fost deținut își joace propriul rol.
Săptămâna asta, avem SF clasic adus la zi, un podcast despre cum Anna Karenina poate salva vieți și încă unul o revoltă a femeilor dintr-un orășel din Oregon, în 1916.
Am stat de vorbă cu Bogdan Dumitrache (Boogie), despre cum e să-ți joci cel mai mare coșmar - adică despre rolul lui din „Pororoca” (2017, r. Constantin Popescu).
La 2014 ani de când a apărut pe lume Seneca, sfaturile lui sunt super valabile, mai ales dacă ai peste 30 de ani.
Un arhitect atrage atenția asupra degradării Hotelului Concordia, locul în care s-a decis dubla alegere a lui Cuza. Un istoric desface câteva mituri legate de Unirea Principatelor.
Spoiler: România nu a fost niciodată grânarul Europei, iar perioada comunistă a construit mai mult decât cea interbelică. Plus multe alte mituri naționale demontate de antropolog.
În anul 166 de după nașterea lui Caragiale, i-am citit două scrisori despre țepe pe drepturi de autor și plata cronicilor în icre și măsline.
Fotograful Petruț Călinescu și jurnalista Ioana Călinescu documentează viața la periferia capitalei, în noile ansambluri rezidențiale și vechile stâne, printre campioni columbofili și morminte ale animalelor de companie.
De la Eminescu și Cărtărescu la două poete excelente dar aproape necunoscute, și sărind, desigur, și prin trenurile morții, astăzi trecem prin gările literaturii române.
Am comparat tiparele din filme și seriale post-apocaliptice cu cele ale știrilor din media mainstream românești.
Oricâte ați avea în agendă, faceți-vă timp să ieșiți măcar o dată în oraș, să vă limpeziți mintea. Recomandăm expoziții, spectacole, conferințe, cărți & muzici.
Forțăm primăvara și ne veselim cu indie și electro disco, și dacă nu merge, ne ascundem undeva la munte cu o tipă din Norvegia care cântă folk.
Câtă emoție și câtă rațiune încap în lumile non-umane? La ce e bună agresivitatea și ce forme capătă ea în societățile noastre?
Câtă libertate de exprimare avem pe marile platforme de socializare? Cum facem să ne luptăm cu hate speech și fake news? Câtă cenzură impun algoritmii Facebook, Twitter și YouTube?
În presa interbelică, Eros se manifesta la fel de divers ca și azi - romantism, „sado mazohism”, „psichopatie sexuală”, pornografie, adulter -, iar disputele pe marginea sexualității erau la fel de intense ca cele de săptămâna trecută.
O cafenea din East Village, cușca lui Ai Weiwei, cuvântul „solidaritate”, trei poeți, Alexandra Pirici la New Museum, „Visages, villages”, căței și-o ninsoare.
Azi, episodul patru, din care aflăm cât de mult a contat contextul geopolitic pentru planurile României față de Basarabia.
★★★★★☆☆☆☆☆
Zgâlțâită nouăzecist, muzica Screaming Females n-are nevoie de hashtaguri ipocrit ori oportunist-feministe.
Trăim în epoca Facebookului, deci a pisicilor. Cats everywhere. Iată câțiva precursori ai pisicilor lui Alex Tocilescu.
Comentarii și speculații în marginea unui horror-SF involuntar.
Sfârșitul lumii, depresie, moarte, ți-am pregătit cinci albume cu care să te bagi sub pătură și să treci peste vremea asta proastă.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.