Știință / Neuroștiințe
Creierul răufăcătorilor, creierul sfinților
Emilian Mihailov
Ce ne spun neuroștiințele după ce au analizat creierele unor altruiști extraordinari și ale unor oameni malefici?
Ce ne spun neuroștiințele după ce au analizat creierele unor altruiști extraordinari și ale unor oameni malefici?
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
Plus câteva mărturisiri fierbinți din partea fetelor din echipa care produce acest festival de ilustrație și design grafic!
Imobilizat în scaun rulant, Christian Bayerlein e unul dintre protagoniștii principali din „Touch Me Not”, pentru care Adina Pintilie a primit cele mai râvnite premii la Berlinala din 2018.
„Ideea de bază este că suntem animale. Dar tot uităm asta“, iar ca animale — a arătat către corpul ei — „lucrul acesta trebuie să se mişte“.
De ce fugim din noi înșine uneori? Am vorbit despre anorexie, automutilare, Alzheimer, alcoolism, activitate fizică - și alte forme de evadare din sine, cu antropologul francez David Le Breton.
Am în inbox o propunere de la o revistă culturală de a scrie cîteva rînduri despre bătrîneţe. Inventez trei înjurături noi faţă de aşa tupeu.
Am descoperit din întâmplare în arhive un document despre violarea unei fete de 10 ani de către un poet care a fost o vreme în manuale.
Lavinia Braniște s-a întors în Brăila, orașul unde a crescut. Scrie despre îndepărtarea de București și apropierea de o Românie tristă, despre cum e să te întorci adult în locurile unde ai fost copil.
Prima remarcă nu părea menită să jignească. Ești o fată frumoasă. Mi-a pătruns în gânduri, mi-a atras atenția. Apoi a urmat cel de-al doilea bărbat. Apoi „Cioară!” Ce s-a întâmplat după aceea?
Cum ai convinge un puști să citească Topîrceanu? / I-aș da cartea mea, că e cu femei, alcool și bătălii, și poate i se face poftă de mai mult.
Afostodată.net e un site cu povești audio pentru copii, inclusiv pentru cei cu deficiențe de auz. Care-i povestea lui, ne spune una dintre co-fondatoare.
Mi-am dat seama că rețeaua îmi dădea mie un sens al prezenței și al faptului că exist și nu invers, nu eu dădeam notificări lumii, ci lumea îmi dădea mie notificare că exist.
Artistul Jean-Lorin Sterian povestește despre experiența sa în Cuba și despre participarea lui la prima bienală independentă din istoria țării.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
Până n-am ajuns la statuia lui Ștefan cel Mare din piața centrală a Chișinăului eram aproape convinsă că aniversarea Centenarului Unirii o să treacă neobservată în Republica Moldova.
Cum ar fi dacă unii dintre cei mai buni scriitori contemporani din România ar primi fiecare pe mână câte un autor din canon și i-ar reconstitui în 100 și ceva de pagini biografia?
Între 5 și 11 noiembrie are loc, la Alba Iulia, Marea Unire a Creativilor: o conferință a hub-urilor culturale din Italia, Estonia, Portugalia, Suedia și Serbia, și o serie de workshop-uri pentru tineri între 15 și 25 de ani.
O fentă spectaculoasă, o pasă perfectă sau un gol minunat sunt acte artistice, iar când ele se întâmplă sub privirile a zeci de mii de oameni vorbim despre fenomene sociale.
Violența legitimă a statului se transformă adesea în reprimare brutală a protestelor civice. De ce?
Timp de o lună, galeria Mobius din București a adus la New York expoziția de grup „Homo Deus”, pe care a prezentat-o într-un nou tip de galerie.
Continuăm seria de lecții ideale pentru clasele de liceu cu ora de educație media. Hai să vorbim despre fakenews, copii!
Capitala Macedoniei e un mare parc de distracții al corupției materializată în sute de monumente de artă publică.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.