V.I.P. / Artiști
Bihor—Dior—Cantor
Adi Tudose, Cristian Neagoe
Artistul Mircea Cantor despre drumul unui cojoc românesc din lada de zestre a bunicii în colecția unei mari case de modă și apoi în lumea artei contemporane.
Artistul Mircea Cantor despre drumul unui cojoc românesc din lada de zestre a bunicii în colecția unei mari case de modă și apoi în lumea artei contemporane.
Avanpremieră: un fragment cu un călugăr supărat pe Lumina de la Ierusalim și pasionat de condimente, din romanul „Dinții ascuțiți ai binelui”, de Bogdan Răileanu, Editura Humanitas, 2018.
Șase studenți la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, au lansat la începutul lunii aprilie un podcast care încearcă să demistifice științele sociale.
Am dat o tură prin emisiunile ezoterice din prime-time și-am ieșit de-acolo cu datorii karmice care se vor stinge abia după a noua mea reîncarnare.
În Perugia, un oraș din centrul Italiei, o gheretă de ziare a răsărit parcă de nicăieri ca să scuture lumea de praf.
Remus Țiplea fotografiază subiecte religioase de aproape șase ani. În toamna asta va publica o carte numită Dumnezeul Meu
Despre prezența României ca invitat de onoare la Târgul de carte din Leipzig, unul dintre cele mai importante evenimente ale pieței de carte din Europa.
Arcadie Rusu are 36 de ani și un vis: să aducă dansul contemporan mai aproape de oameni. El este unul dintre cei care au pus bazele Linotip, un centru coregrafic independent condus în totalitate de artiști.
În Texas, Statele Unite, o mamă se chinuie să-l trimită pe traficantul fetei ei minore după gratii, iar o organizație religioasă salvează victime cu Biblia sub braț.
E ora șase seara. Dacă plec acum, o să câștig o oră. Timp liber. O oră în care pot să mă plimb și să nu mă gândesc la nimic. O oră până pleacă bona.
De vorbă cu inginerul Ștefan Pop, protagonist al documentarului „Pe Valea Frumoasei” din 1981, ce va fi relansat după 37 de ani în colecția SAHIA VINTAGE.
Liviu Pop, fost ministru al Educației, a descoperit poezia concretă într-un manual alternativ de-a noua și s-a declarat „fără cuvinte”. Poetul Răzvan Țupa îi spune care-i treaba cu poezia și de ce nu trebuie să ne temem de ea.
Comentarii și speculații în marginea unui horror-SF involuntar.
Michael Cory Davis povestește cum a ajuns, din actor de soap operas cu jumătate de normă ca bodyguard într-un club din LA, să fie activist împotriva traficului de persoane.
★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Rețete și ingrediente prin care televiziunile țin publicul departe de problemele lui, îl îndoctrinează și-l alienează.
Istoria cinematografiei queer este și o istorie a reprimării.
Am comparat tiparele din filme și seriale post-apocaliptice cu cele ale știrilor din media mainstream românești.
Cele mai mari șanse să găsești viitori soldați le ai în rândul copiilor care își petrec ziua împușcând inamici vag definiți în „Call of Duty”. Iar la Bucharest Gaming Week era plin de ei.
Am urmărit, timp de trei luni, cum se propagă hate speech-ul pe reţelele sociale şi am făcut un profiling al instigatorilor la ură.
O viață fericită pentru toți în schimbul suferinței unuia. Cătălin Teniță scrie despre „Cei care pleacă din Omelas”, o proză de Ursula K. Le Guin, una dintre cele mai apreciate autoare de SF și fantasy din lume.
În ultimii șapte ani, la metroul bucureștean au murit 13 oameni: 11 prin suicid, unul din cauze naturale, iar cel din urmă a fost ucis săptămâna trecută. Oribila crimă a declanșat o isterie mediatică.
Henrike Naumann documentează de câțiva ani scena neo-nazistă underground și tranziția de după reunificarea Germaniei. Cea mai nouă lucrare a ei explorează artistic mișcarea de extremă dreapta Reichsbürger.
Creștete prezidențiale descoperite în ploaie, mașini de război, în semn de pace, și 150 de orfani aduși să le admire și să se simtă mândri că sunt români.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
