Media&digital / Scriitor
Scriitor, cedez cont de Facebook?
Bogdan Răileanu
Mi-am dat seama că rețeaua îmi dădea mie un sens al prezenței și al faptului că exist și nu invers, nu eu dădeam notificări lumii, ci lumea îmi dădea mie notificare că exist.
Mi-am dat seama că rețeaua îmi dădea mie un sens al prezenței și al faptului că exist și nu invers, nu eu dădeam notificări lumii, ci lumea îmi dădea mie notificare că exist.
Artistul Jean-Lorin Sterian povestește despre experiența sa în Cuba și despre participarea lui la prima bienală independentă din istoria țării.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
Până n-am ajuns la statuia lui Ștefan cel Mare din piața centrală a Chișinăului eram aproape convinsă că aniversarea Centenarului Unirii o să treacă neobservată în Republica Moldova.
Cum ar fi dacă unii dintre cei mai buni scriitori contemporani din România ar primi fiecare pe mână câte un autor din canon și i-ar reconstitui în 100 și ceva de pagini biografia?
Între 5 și 11 noiembrie are loc, la Alba Iulia, Marea Unire a Creativilor: o conferință a hub-urilor culturale din Italia, Estonia, Portugalia, Suedia și Serbia, și o serie de workshop-uri pentru tineri între 15 și 25 de ani.
O fentă spectaculoasă, o pasă perfectă sau un gol minunat sunt acte artistice, iar când ele se întâmplă sub privirile a zeci de mii de oameni vorbim despre fenomene sociale.
Violența legitimă a statului se transformă adesea în reprimare brutală a protestelor civice. De ce?
Timp de o lună, galeria Mobius din București a adus la New York expoziția de grup „Homo Deus”, pe care a prezentat-o într-un nou tip de galerie.
Continuăm seria de lecții ideale pentru clasele de liceu cu ora de educație media. Hai să vorbim despre fakenews, copii!
Capitala Macedoniei e un mare parc de distracții al corupției materializată în sute de monumente de artă publică.
„Cum stai așa: trestie îmbrăcată-n armură – / Nici de partea lui Marx, nici de-a lui Hayek –, / Îmi vine să te iau pe sus, să te purtăm pe brațe/ Ca pe-un luptător din oștirea Marelui Alexandru...”.
Am fost cu șefa de serviciu la directorul adjunct ca să plătesc la contabilitate.
Spre deosebire de alte muzici pop românești, Carla’s oferă contextul. Ne spun povestea, din copilărie și până la maturitate. Și tocmai povestea asta face ca totul să se răsucească în noi. Să rămânem cu ei.
Laboratorul de educație și cultură media le arată profesorilor cum să-și învețe elevii ce e presa, care e rolul ei, cum să deosebească manipularea de informație și cum să fie cetățeni conștienți ai epocii internet.
Cosmin Popan, sociolog & biciclist, ne povestește puțin despre Bogotá: despre autobuze miraculoase, despre „primarul fericirii” sau graffiti-uri anti-imperialiste.
Citiți un capitol din cartea în care o antropoalogă din România plecată la Tokio descoperă, pe propria piele, cum și până unde pot merge diferențele dintre culturi.
De ce ne e rușine să facem poze de turiști?
În „Viața mea ca spioană”, cercetătoarea Katherine Verdery se descoperă pe sine prin ochii Securității românești, ca și cum ar fi „Omul dedublat” al lui Dostoievski.
Climă. Orez. Toaletă. Gecko. Autobuze. Durian. Fantome. Trotuar. GoJeck. Apă. Scriitorul Vasile Leac surprinde atmosfera celei mai mari țări musulmane din lume.
Răzvan Popovici, fondatorul SoNoRo Conac, ne duce în 15 clădiri de patrimoniu în care a răspândit muzică anul trecut.
Poate e doar o chestiune de noroc: am citit fiecare din cărțile lui exact atunci când aveam cea mai mare nevoie de ele.
Comic Con 2018 a fost probabil cel mai bun, inclusiv și divers eveniment de cultură geek la care am fost până acum în România.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
