Schimbare / Inteligență artificială
Cum să fii Vlad în trei pași ușori
Vlad Odobescu, Oana Barbonie
Câteva gânduri despre ce înseamnă să scrii în epoca inteligenței artificiale.
Reporter. Căutător prin lumi mărunte. Hușean. Mai multe despre Vlad, aici. Îl găsiți la vlad@scena9.ro.
Câteva gânduri despre ce înseamnă să scrii în epoca inteligenței artificiale.
Transilvăneanul Hermann Oberth a fost unul dintre părinții zborului spațial, dar și unul dintre cercetătorii angajați să dezvolte rachete balistice pentru armata lui Adolf Hitler. Azi, România îl omagiază prin busturi și plăcuțe cu nume de străzi.
În ultimii 20 de ani, Dragoș Lumpan a bătut vreo 50.000 de kilometri prin șase țări, a filmat și a fotografiat generații de oi și capre, pentru a fi martor al unei practici vechi, care stă să dispară: cea a drumurilor sezoniere ale turmelor între spațiile de păscut și cele de iernat.
Anul trecut, regizoarea Alexandra Badea a decis să candideze pentru conducerea Teatrului Național din București (TNB). Cum a arătat experiența sa?
De-a lungul ultimelor luni, ne-am propus să înțelegem ce presupune procesul consolidării, atât din perspectiva celor ce au trecut sau trec prin această experiență, cât și a celor ce gestionează astfel de lucrări.
„Mutilare” este cuvântul care-i vine în minte doamnei S.B. (72 de ani) când vorbește despre consolidarea blocului din strada Biserica Enei nr. 14, aproape de Piața Universității.
Deși garsoniera în care locuia a fost consolidată, Hildegard Ignătescu nu s-a mai putut muta înapoi. Spune că procesul consolidării a fost „de două ori traumatizant".
Sandra Ionescu este președinta asociației de proprietari din Boteanu 3A-3B, bloc aflat acum în proces de consolidare, și vine aproape săptămânal pentru a vedea cum evoluează șantierul deschis acum mai bine de-un an.
Pentru că România își împarte cetățenii după câți dinți au în gură, o comunitate de romi din Maramureș intră automat în categoria „gurilor știrbe”. Putem repara asemenea inegalități? Text publicat în revista Scena9 #4, în 2021.
O întindere uriașă din Delta Dunării este ocupată de terenuri agricole pentru care trei companii au primit milioane de euro, ca subvenții europene.
La Sala Palatului, starul conservator canadian ne-a dat sfaturi despre cum să oprim ciuma woke care vrea să ne îndoctrineze copiii, precum și despre iubire și armonie.
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat statutul României ca exportator de cereale și rută de tranzit.
Tânărul actor Victor Țăpeanu vorbește despre abuzurile din învățământul teatral românesc și despre cum se pot schimba lucrurile.
Cum arată o variantă de drum până la cumpărarea unei locuințe în Cluj?
În ultimele decenii, autoritățile lasă însă locuirea doar în seama pieței libere, iar asta duce la instabilitate socială și la decădere economică, spune arhitectul clujean Eugen Pănescu.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Am vrut să înțeleg de ce e atât de scump orașul ăsta, așa că am intrat în pielea unui IT-ist și mi-am căutat chirie acolo.
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
Actorul-profet a urcat duminică pe scena Teatrului Național București pentru a ne avertiza că Siberia e tot mai aproape pentru oameni liberi ca el și ca noi, cei din sală.
Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă „suntem pregătiți pentru orice situație”, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.
Am discutat cu designerul urban Mikael Colville-Andersen despre cum putem scoate Bucureștiul de sub roțile a milioane de mașini pentru a-l reda oamenilor.
Vreme de două decenii, milioane de români au venit în Italia în căutare de locuri de muncă, bani și un loc în care să-și crească copiii. Asta se schimbă acum.
Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
Decenii la rând, în jurul lui Nuțu s-au croit tot felul de legende urbane, așa că de ce n-am avea și noi un Pablo Escobar sau un Al Capone, măcar într-o variantă basic, de Dâmbovița?
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.