Carte / Non-Ficțiune
De ce ne doare când ne doare
Scena9
În volumul „Politicile culturale ale emoției”, scriitoarea Sara Ahmed se uită la legăturile dintre emoții, limbă și corp. Citește un fragment din carte.
În volumul „Politicile culturale ale emoției”, scriitoarea Sara Ahmed se uită la legăturile dintre emoții, limbă și corp. Citește un fragment din carte.
„The End of the World”, o instalație a artistului Alfredo Jaar aduce în lumina reflectoarelor o mână de resurse naturale care fac obiectul crizei ecologice și politice din zilele noastre.
„Spațiul viselor” este un hibrid între biografie și memorii, o incursiune în viața și munca lui David Lynch. Citește un fragment aici.
În luna martie festivalul explorează tema „persona” prin șapte filme în care nimic nu este ceea ce pare. Uite trei animații care ne-au atras nouă atenția.
★★★★★☆☆☆☆☆
Rătăcirea recuperează prin reconstrucție un teatru popular într-o poveste care tratează, de fapt, probleme contemporane, pe care le identifică fără să le numească.
Souleymane Cissé, unul dintre papii cinemaului african, s-a stins subit, în somn, pe 19 februarie 2025, la vârsta de 84 de ani. A lăsat în urma sa câteva filme mari, prin care am putut vedea în sfârșit Africa existând pe cont propriu, nu „vorbită” de omul alb.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Mentorii” e o reclamă nerușinată de 90 de minute, dar la care, cumva, împotriva sorții și a naturii, râzi.
Am fost la Balamuc, una dintre cele mai longevive și mai reprezentative comunități artistice din Timișoara ultimului deceniu, să stau de vorbă cu artiștii Ana Kun și Lucian Barbu. Despre cum se simte să faci artă într-un climat tensionat și nesigur, despre rezistența prin solidaritate și generozitate, despre ce înseamnă să lucrezi împreună.
★★★★★☆☆☆☆☆
Regizorul Gabriel Sandu creează o poveste în jurul unui teatru de revistă aflat într-o criză administrativă și artistică, oferindu-i fiecărui personaj spațiu pentru explorarea problemelor personale care se conjugă într-o scanare a fenomenelor sociale contemporane.
Am fost la un performance 24/7 despre abandon și am văzut cum publicul și interpreții râd, plâng și își oferă atenția unii altora la fel în fața unor povești pe care abia acum pare că suntem pregătiți să punem lupa.
★★★★★☆☆☆☆☆
În noul film care a avut zilele acestea premiera mondială la Berlinale, Radu Jude renunță la decorul bucureștean. În „Kontinental ‘25”, faptul divers dă naștere unei glose despre peisajul multietnic al Clujului surprins într-un moment de criză acută.
Sezonul 3 din „The White Lotus” vrea să ne arate că HBO încă mai poate, creativ și cultural, chiar și într-o epocă a mediocrității agresive oferită de serviciile de streaming.
Mă uit la filme încă din copilărie, dar niciodată nu m-am gândit la ele ca la niște forme de vindecare. Câteva zile la Cinema Hora, un forum internațional organizat la Chișinău, m-au făcut însă să privesc îndeaproape filmul ca instrument de educație, reziliență și terapeutic.
„Horror Vacui” aduce pe scenă 505 de texte care explorează într-un performance maraton trauma abandonului infantil în România comunistă, unde peste un milion de copii au fost lăsați în grija statului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cinemaul ca opération-séduction: actorul și regizorul Gilles Lellouche romantizează tot ce prinde în filmul său „L’amour ouf”/„Iubire fără limite” – de la spirala violenței la iubirea nebunatică menită, chipurile, să ne izbăvească.
Luna asta o avem pe columbiana Ela Minus, pe unul dintre meșterii ambientului, austriacul Fennesz, remasterizarea primului album al peruanilor de surf rock Los Belking’s, o Sharon Van Etten redefinită și o o recuperare lo-fi a Japoniei anilor ’90.
★★★★★☆☆☆☆☆
Despre cinema de tomberon, în era colapsului moral al imperiilor. Am fost la „Captain America: Brave New World”, ceea ce vă recomand și vouă. Să vă explic.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul lui Carmen Lidia Vidu, Jurnal de România #AiciSeViseazăLaSchimbare de la Teatrul Masca din cartierul Militari din capitală, este un nou episod dintr-o serie documentară.
Noi cititori inventează noi expresii și le descoperă pe cele vechi.
„Presence”, un film unde premisa aduce cu sine promisiuni frumoase, dar rezultatul se dovedește până la urmă neconcludent.
O călătorie în timp, pe scena unei case culturale, unde dansul unui elev considerat cel mai slab dansator din școală amenință să răstoarne ordinea din instituții, familii, ba chiar din oraș.
Activistul Adi Dohotaru i-a înmânat camera lui Iosif Zagor, un bărbat vârstnic care și-a filmat ultimii ani din viață trăiți în condiții precare, sub amenințarea evacuării forțate într-un Cluj aflat în plin boom imobiliar.
Un fotograf român și o fotografă din Italia au explorat vizual sfârșitul lumii și groaza pe care acesta o aduce, sau nu. DOOM MOOD este expoziția în care munca celor doi se află în dialog.
★★★★★☆☆☆☆☆
Lina este unul dintre puținele spectacole autohtone care identifică în trecutul recent semne ale prezentului frisonant de astăzi.
Un creative director și un designer grafic vorbesc deschis despre design, despre arta, munca și ideile care încap într-un poster bun, și locul acestuia în spațiul public.
