
Carte / Literatură
Fata mecanică
Scena9
În romanele scriitoarei britanice Anna Mazzola se reflectă profesia acesteia, de avocat specializat în drepturile omului. „Fata mecanică”, recent apărut la Humanitas, nu face excepție.
În romanele scriitoarei britanice Anna Mazzola se reflectă profesia acesteia, de avocat specializat în drepturile omului. „Fata mecanică”, recent apărut la Humanitas, nu face excepție.
David Lynch a încetat din viață la 78 de ani. Am invitat șapte prieteni Scena9, cinefili din domenii diverse, să ne spună ce a lăsat regizorul și producătorul american de film în viețile lor. Spoiler: e mult mai mult decât „Twin Peaks”.
Anul 2024 a continuat o direcție de reașezare a temelor, perspectivelor și conceptelor teatrale, cu start din dramaturgie, care a înflorit în ultimii ani.
Am rugat-o pe Ionela Băluță, una dintre coordonatoarele antologiei „Cum am devenit feministă”, să ne spună cum aterizează acesta într-un moment istoric, în care vedem crescând un nou val de misoginism și antifeminism. Bonus: fragmente din textele prezente în volum.
Cinci tablouri sonore înfăptuite de unii dintre cei mai renumiţi şi înzestraţi pianişti ai secolului trecut.
„All We Imagine as Light”, regizat de cineasta Payal Kapadia (din 24 ianuarie în cinematografe), pune în scenă experiența imanentă a sororității pe fundalul unei țări în plină mutație socială.
O lectură critică a cărții „Religia woke”, în care Jean-François Braunstein ia în vizor teorii ale mișcărilor woke despre trei mari teritorii de luptă: genul, rasa și adevărul.
Citește un fragment din romanul lui Ahmet Altan, o poveste despre dragoste și o metaforă a unei țări care nu se mai recunoaște.
Socotelile testamentare ale lui Clint Eastwood lasă loc, în „Juror #2” (disponibil pe Max), unei dileme morale clasice din care a dispărut orice urmă de sfătoșenie.
Citește un fragment din noul roman a lui Cătălin Dorian Florescu, care spune povestea Foișorului de Foc.
Andreea Chirică a ilustrat poemul „mood swings” de Alberto Păduraru, apărut în volumul său de debut, „Cartea cu Moace” (2023, Dezarticulat).
Citește un fragment din romanul lui Tan Twan Eng, nominalizat la Booker Prize 2023. O poveste bazată pe pe evenimente reale despre colonialism, prietenie, dragoste și rasă.
Noii Cititori vorbesc despre pandemie, Holodomor și amintiri despre regimuri totalitare.
Anul 2025 a început cu „Nosferatu” de Robert Eggers, o dihanie de imagini mișcătoare care concretizează o idee mare și fixă: să urle cât mai tare. Cinematografic vorbind, vestea bună pentru lunile următoare e că după catastrofa asta nu se poate merge decât în sus.
Ce cărți, filme, muzici și toate celelalte arte descoperite în 2024 vrem să ducem cu noi în 2025? Am invitat redacția extinsă de la Scena9 să răspundă.
Cronica unui spectacol fascinant despre oglinzi.
Citește un fragment din volumul lui Siddhartha Mukherjee, câștigător al Premiului Pulitzer.
Cinci albume noi și bune, de la Tyler, the Creator, o egipteană preocupată de istoria represiunilor din Orient , irlandezul Senan Magee și folkistul Father John Misty, plus o compilație menită să atragă atenția asupra discriminării minorităților sexuale.
Citește un fragment dintr-un roman la granița dintre vis și realitate.
Se încheie un an complicat, care în săli s-a tradus printr-o ofertă variată, dar fără favoriți clari. Uite cine a intrat pe listă.
Citește un fragment din romanul lui Jean‑Baptiste Andrea, câștigătorul premiului Prix Goncourt 2023.
Citește un fragment din romanul lui Jen Beagin, o voce amuzantă și sigură pe sine.
Ce implică gestul de a „face” imagine? Dar când aparții unui popor ale cărui urme audiovizuale au fost sistematic jefuite, dezmembrate, șterse – cel palestinian, de exemplu –, întrebarea capătă o încărcătură existențială. Kamal Aljafari dă, în „A Fidai Film” un răspuns dintre cele mai răscolitoare.
Romanul „Stela" de Simona Goșu are ca narator o femeie de aproximativ 50 ani, care și-a pierdut locuința în urma retrocedărilor postcomuniste și este nevoită să devină menajeră pentru familii middle class din cartierul Bazilescu din București.
Emilia Șercan și Andrei Popoviciu vin din generații diferite ale presei, dar amândoi folosesc jurnalismul de investigație ca să scoată la lumină abuzuri și nedreptăți. I-am invitat la un dialog deschis despre munca lor: cum s-a schimbat de la redacțiile anilor ‘90, la prezentul freelance, de unde vin amenințările pentru jurnaliști, cum gestionează tensiunea ca să poată merge mai departe.